Umanitatea nedegenerata

Randurile de fata nu sunt, de fapt, un eseu independent, ci o pledoarie (ma tem, usor patetica) pentru regasirea unei demnitati umane pe cale de disparitie, in spatiul mai mult sau mai putin romanizat de la nord de Dunare. Tema devine cu atat mai actuala, cu cat integrarea formala a Romaniei in Uniunea Europeana a avut loc de doar cateva zile. Prin urmare, cititorul va trebui sa ma ierte ca intru in subiect fara alte avertismente prealabile si chiar in absenta unui minim exordiu.
Este imposibil sa nu te frapeze, dupa ce ai petrecut peste trei ani in Japonia, modul impecabil de functionare a acestei societati. Trenurile, luxoase, nu intarzie niciodata, metrourile si autobuzele, desi aglomerate, sunt de o curatenie exemplara, nu exista hartii, ambalaje si resturi de mancare pe strazi, nu gasesti nici macar o singura groapa pe panglicile de asfalt. Mai mult, posesorii de caini poarta intotdeauna cu sine pungi in care strang dejectiile fiziologice de pe trotuar si am vazut cu ochii mei un caz in care o doamna respectabila n-a ezitat sa utilizeze un sul fin de hartie igienica in momentul in care bietul animal fusese razbit de forta necesitatii. Curatenia trebuie pastrata in semn de respect fata de societatea care te primeste in mijlocul ei, mai concret, in semn de consideratie fata de semenul tau, cunoscut sau necunoscut. Mai important, poate, decat orice altceva, exista, in arhipelagul nipon, politete si grija fata de nevoile celorlalti. Dar, s-ar putea obiecta, pe buna dreptate, aceeasi situatie se intalneste mult mai aproape de noi, in Europa de Nord, in special in Scandinavia; de ce ar trebui sa luam aminte la cazul japonez? Raspunsul este extrem de simplu: daca politetea si grija fata de celalalt sunt calitati cvasiuniversale in Apus, ele provin dintr-o educatie etica rece, fara nici un fel de participare emotionala. Occidentalii respecta doar un principiu de political correctness, fara a-i imprima acestuia din urma o dimensiune empatica. Din contra, in Extremul Orient exista o bunatate umana funciara, o caldura sufleteasca indelebila, informata, in egala masura, de morala insusita si de propensiunea pentru a pune interesele celuilalt inaintea intereselor proprii.
Este adevarat ca noi, romanii, nu ne putem compara nivelul de trai cu cel al niponilor: nu avem nici spiritul lor de sacrificiu, nici seriozitatea profesionala. Ne lipsesc universitatile si centrele de cercetare de cel mai inalt nivel, ne lipseste tehnologia de ultima generatie, ne lipsesc, in fine, corectitudinea muncii si respectul neconditionat fata de lege. Dar ar trebui sa avem acel lucru care, ideal, este inalienabil: bunatatea umana. Pentru a fi atent cu cel de langa tine nu ai nevoie nici de bani, nici de timp, nici de motivatii suplimentare.

---

Despre autor: