Desi contractul care a stat la baza achizitionarii de catre statul roman a doua nave de lupta din Marea Britanie a fost desecretizat, nici astazi, la mai bine de 3 luni de cand s-a discutat acest lucru, nu se cunosc exact prevederile si clauzele aces

Desi contractul care a stat la baza achizitionarii de catre statul roman a doua nave de lupta din Marea Britanie a fost desecretizat, nici astazi, la mai bine de 3 luni de cand s-a discutat acest lucru, nu se cunosc exact prevederile si clauzele acestei afaceri.
Fregatele "Regina Maria" si "Regele Ferdinand" sunt personaje centrale intr-un scandal de proportii, declansat la nivel international, in legatura cu plata unui comision suspect de 7 milioane de lire. Ministrul Apararii Nationale de la acea data, Teodor Atanasiu anunta, la 10 septembrie a.c., faptul ca romanii vor avea posibilitatea sa clarifice daca cineva a putut "sa-si extraga foloase necuvenite" din acest contract. Demnitarul roman ceruse desecretizarea acestui contract pe 13 iunie a.c., insa, abia in septembrie, ambasadorul Marii Britanii la Bucuresti a confirmat ca partea engleza este de acord cu acest lucru.
Atanasiu declara la acea data ca va cere acceptul Guvernului pentru desecretizarea contractului, pentru a-l pune apoi la dispozitia opiniei publice. Acesta a promis ca vor ramane secrete numai informatiile strict legate de principiile comerciale ale firmelor implicate, fiind necesara aducerea la "vedere" a acelui contract.
"MApN a cerut ieri (n.r. - 13 iunie a.c.), Companiei Nationale Romtehnica SA sa solicite, la randul ei, Ministerului Apararii britanic desecretizarea contractului de achizitie al celor doua fregate", declara Teodor Atanasiu, precizand ca exista o clauza de confidentialitate care nu permite nici unei parti, fara acordul celeilalte, sa faca publica vreo informatie cuprinsa in acord.

Penalitati foarte mari

Intr-o conferinta de presa organizata la scurt timp dupa declansarea scandalului fregatelor, Atanasiu a declarat ca nu poate da informatii legate de costurile navelor din cauza unei clauze care prevede daune pentru partea care le dezvaluie. "Nu va pot spune la cat s-ar ridica penalitatile, dar stiu ca ar fi foarte mari. Valoarea pagubelor este stabilita de un Tribunal comercial de la Londra. Numai instanta de judecata ne-ar putea spune", afirma Atanasiu.
In ceea ce priveste presupusa spaga data unor personalitati din tara, ministrul a spus ca daca este vorba despre un comision, acesta nu putea fi dat decat unei persoane politice. "Nici macar un general nu si-ar fi permis asta (...) daca au existat comisioane, inseamna ca pretul a fost prea mare", preciza ministrul Apararii de la acea data.
Pe de alta parte, acesta a spus ca "daca se dovedeste ca a fost dat comision vreunui politician roman, partea britanica trebuie sa returneze banii pe fregate". Este vorba despre 116 milioane lire sterline, in conditiile in care Marina olandeza oferea fregate similare, mai bine echipate si aflate inca in serviciul activ, la un pret de 40 de milioane de lire sterline.

Comision suspect de 7 milioane lire

Cele doua fregate, "Regele Ferdinand" si "Regina Maria" au navigat, pana la Constanta anul trecut, dupa ce oficialii din Ministerul Apararii au incheiat un contract cu BAE. Compania britanica a primit 116 milioane de lire sterline din partea Romaniei pentru modernizarea navelor, insa contribuabilii britanici au primit numai cate 100.000 de lire pentru fiecare nava, echivalentul valorii de fier vechi.
Ministerul britanic al Apararii afirma la acea vreme ca Romania ar putea plati pana la 250 de milioane de lire sterline pentru echiparea completa a navelor cu sisteme de armament si electronice noi.
Biroul pentru fraude grave de la Londra (SFO) ancheteaza presupusa plata a unui "comision" in valoare totala de 7 milioane de lire, achitat offshore de BAE.
Si in Romania, inca de la inceputul lunii iunie a.c., sunt in derulare anchete privind achizitionarea celor doua fregate. Georgiana si Berry George, cei doi intermediari ai afacerii, au fost audiati de procurorii anticoruptie.
Acestia au perfectat contractul dintre statul roman si firma britanica BAE Systems, contract in urma caruia Ministerul Apararii Nationale a intrat in posesia celor doua vase de lupta. DNA a declansat verificari imediat dupa ce autoritatile de la Londra au deschis o ancheta in care se cerceta o presupusa luare de mita in valoare de 7 milioane de lire sterline legata de perfectarea acestei afaceri.
Agentia britanica care investigheaza acest caz sustine ca in afacere au fost platite doua comisioane secrete: aproximativ un milion de lire sterline lui Barry si Georgiana George, iar restul de 6 milioane unei alte persoane, posibil un politician roman.
O echipa SFO - Ministerul Apararii a facut o descindere la apartamentul din Londra al familiei George, confiscand documente si ducandu-i pe cei doi la sectia de politie pentru interogatoriu. SFO a precizat ca ancheteaza un caz suspect de coruptie.

Renegocierea iese din discutie

Nici in ceea ce priveste o eventuala renegociere (asemanatoare celei cu EADS - n.n.), lucrurile nu stau mai bine. Teodor Atanasiu preciza ca acest lucru nu mai este posibil pentru ca "marfa" a fost luata si platita integral. Britanicii s-au angajat sa comande produse de pe piata romaneasca in valoare de 116 milioane de lire sterline, cat au costat si navele, dar valoarea comezilor facute pana acum este infima.
De altfel, acesta sustinea ca decizia cumpararii fregatelor este una politica, avand in vedere intelegerea pe care a facut-o Romania cu Alianta Nord-Atlantica. "Alianta hotaraste care este flota de care are nevoie, tarile membre participand fiecare cum poate. Daca Guvernul si-a dat acordul, conform procedurilor, pentru achizitia acestor fregate, inseamna ca a fost o decizie politica", s-a justificat Atanasiu enumerand etapele procedurii. "Daca Ministerul Apararii ia decizia cumpararii de nave de razboi, trebuie sa mearga la CSAT pentru a i se da avizul. Dupa ce CSAT spune <>, se merge la Guvern. In cazul in care si acesta avizeaza favorabil (<>, cum a precizat ceva mai tarziu Atanasiu), MApN negociaza direct prin Romtehnica - companie special creata pentru asta", a mai spus ministrul. Atanasiu a amintit ca de-abia ulterior Ministerul Apararii si Romtehnica "isi dau acordul pe contract la suma prevazuta in bugetul anual", eventual suplimentat de catre Ministerul Finantelor.

De 3 ori mai mult

Cu toate acestea, se pare ca britanicii n-au problemele noastre in privinta clauzelor cuprinse in contractul fregatelor. Cotidianul "The Guardian", cel care a furnizat primele informatii legate de acest subiect, sustinea ca "Romania a platit pentru fregatele britanice de trei ori mai mult decat era necesar".
La polul opus, Atanasiu spunea ca ministerul a analizat situatia si s-au purtat discutii aproape un an pentru a se scadea pretul.
"Pretul Marii Britanii mi s-a parut foarte mare. Am refuzat semnarea contractului si am negociat aproape un an, pana am ajuns la putin peste jumatatea sumei initiale", afirma Teodor Atanasiu. Potrivit cotidianului britanic, care-l citeaza pe fostul sef al Comandamentului pentru operatiuni al Marinei romane,
Victor Blidea, pretul a fost de 116 milioane de lire sterline, desi Marina olandeza oferea fregate similare, mai bine echipate si aflate inca in serviciul activ, la un pret de 40 de milioane de lire sterline.
"Aveam atunci informatii despre fregate olandeze oferite la 20 de milioane de lire sterline bucata. (...) Erau nave in serviciu, nu nave la mana a doua. Fregatele britanice nu sunt rele, dar nu se incadreaza in bugetul fortelor navale (romane). Intretinerea lor este prea scumpa. De asemenea, a trebuit sa le echipam corespunzator, ceea ce inseamna multi bani", a declarat Blidea pentru The Guardian.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.