Pentru un cronicar tv a fost un an interesant. Iata citeva impresii! a) In 2006, politicienilor parca le-a fost dintr-o data extrem de limpede ca aparitia la televizor este cheia succesului. Au abuzat de acest mod de a intra electoral in viata oamenilor si si-au proiectat mai toate miscarile politice ca pe niste actiuni de media. Ca preotii de cartier care umbla prin blocuri cu Icoana Mintuitorului doar de Craciun, in restul anului rezumindu-se sa apara pe la televiziuni pentru a-si da cu opinia despre credinta. b) S-a diminuat foarte mult prezenta manelistilor in emisiunile de divertisment, Guta, Adi Minune ori Adi de la Vilcea fiind impinsi incet, dar sigur sper eu, spre canale specializate precum Taraf TV. c) Aceasta diminuare a fost compensata insa pe undeva de prezenta in exces a lui Gigi Becali, care a devenit un fel de colac de salvare a audientei unor talk-show-uri tabloidizate, care au mizat la greu pe combinatia politico-fotbalistico-religioasa pe care o reprezinta personajul in cauza. Pe undeva ii regret pe manelisti din pricina asta. d) A crescut peste asteptari audienta unor programe precum Discovery sau National Geographic, asta fiind o forma de migratie a telespectatorilor catre un gen de divertisment perceput a fi unul de calitate. e) TVR a reusit sa avanseze foarte coerent catre idealul unui pachet de canale publice de calitate si, la sarbatorirea a 50 de ani de existenta, TVR 1, TVR 2 si TVR Cultural au identitate si grile de programe excelente. f) Permutarea vedetelor de la un canal la altul a devenit un fenomen acceptat fara reticente de catre telespectatori. La multi ani si bine ne-am regasit in 2007!