Aderarea ne-a obligat sa ridicam restrictiile impuse camioanelor grele, insa doar la o treime dintre drumuri au fost efectuate lucrari care sa garanteze ca nu exista riscul distrugerii acestora.

Standardele europene, acceptate prin Directiva 96/53 a Comisiei Europene, prevad o limita maxima de 11,5 tone/osie a incarcaturii unui camion, spre deosebire de valoarea acceptata pina la finele anului trecut in Romania si care era situata intre 7 si 10 tone. De la 1 ianuarie am fost obligati sa ne raliem prevederii europene mentionate si sa renuntam la suprataxarea traficului greu, masura care a fost aplicata pina la 1 ianuarie.

Pentru a descuraja circulatia camioanelor voluminoase pe o retea subrezita si ca urmare a faptului ca drumurile noastre nu au portanta necesara (capacitatea de a rezista traficului), firmele de transport autohtone sau din UE plateau, pina la finele anului trecut, o taxa calculata in functie de tipul de suspensie al vehiculului (mecanica sau pneumatica), greutatea suplimentara, regimul drumului (european-reabilitat, european sau national) si de distanta parcursa. Nivelul acesteia putea ajunge la 2,88 euro pentru fiecare kilometru parcurs.

Dupa 1990, Ministerul Transporturilor si Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale, subordonata acestuia, au marit capacitatea portanta doar a 1.575 de kilometri, adica numai pentru 34,22% din intreaga retea rutiera.

Dupa 31 decembrie 2013, moment la care va expira perioada de tranzitie primita de Romania cu ocazia negocierilor de aderare, vehiculele cu masa mare vor avea acces si pe restul retelei de drumuri nationale, adica pe cea neinclusa in TEN-T (11.100 de kilometri). Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a dat la finele anului trecut ordinul prin care se permite circulatia vehiculelor grele pe anumite drumuri fara plata taxei.

Cerintele comunitare, nerespectate

Faptul ca doar o mica parte din infrastructura rutiera are starea tehnica necesara desfasurarii traficului greu este acceptat de catre Ministerul Transporturilor. „Calitatea infrastructurii rutiere (capacitate, riscul de accidente, planeitate, impact asupra mediului) si foarte slaba dezvoltare a retelei de autostrazi nu fac fata cresterii rapide a cererii generate de traficul intern si de tranzit si nici nu respecta cerintele comunitare", spun oficialii institutiei, intr-o nota data anul trecut.

Pe linga drumurile neaduse la standardele europene, nici podurile rutiere nu stau mai bine. „Din totalul de 3.286 poduri rutiere (...) 94 de poduri necesita reparatii urgente, iar aproape 50% sint, din punct de vedere tehnic, incadrate in clasa satisfacator sau mai jos", spune acelasi raport. Pe mai mult de 60 de puncte ale retelei rutiere existau la finele anului trecut restrictii de tonaj.

Berceanu nu isi face griji

Accesul liber al camioanelor grele pe infrastructura rutiera si efectele asupra starii viitoare a drumurilor nu sint de natura a il ingrijora pe ministrul Transporturilor, Radu Berceanu. Acesta spune ca este mai preocupat de faptul ca multi camionagii romani nu respecta prevederile referitoare la tonaj. „Vor circula (dupa 1 ianuarie - n.r.) cam la fel, dar vor fi niste diferente de taxare care vor face sa creasca cit de cit traficul", spune ministrul.

Principalele probleme tot de la noi vin

Potrivit lui Berceanu, principalele probleme nu vor veni din partea transportatorilor internationali, ci a „alor nostri, care merg 20 km si pun 50 de tone in loc de 24 de tone".

Deseori, cei care distrug drumurile sint tocmai cei care pretind ca le repara, adica „transporta materiale la o lucrare de drumuri, stricind alt drum, cel de la cariera pina acolo", crede ministrul. Berceanu mai promite ca nerespectarea limitelor de greutate va fi mai drastic sanctionata in acest an, deoarece „am dotat Autoritatea Rutiera Romana cu masini, iar aceasta va putea efectua controale pe cont propriu, fara a mai fi necesara prezenta Politiei".