Din nou in Europa

La 17 ani de la inlaturarea regimului comunist si dupa sapte ani de negocieri cu oficialii de la Bruxelles, Romania si Bulgaria s-au alaturat Uniunii Europene la cumpana dintre ani, in cadrul celui de-al cincilea val de extindere. In urma aderarii celor doua state, hotarele UE s-au extins semnificativ spre est, tara noastra avand peste doua mii de kilometri de granita cu doua state non-membre, insa cu importante comunitati romanesti ale Basarabiei si Bucovinei: Republica Moldova si Ucraina.
Oficialii europeni si-au exprimat, de altfel, ingrijorarea cu privire la siguranta punctelor vamale cu Republica Moldova, in special a punctului de trecere de la Galati, pledand pentru o mai buna monitorizare a activitatii acestora, potrivit EuroNews. De cealalta parte a granitei, cetatenii moldoveni si-au exprimat si ei preocuparea cu privire la conditiile de tranzit catre Romania, avand in vedere faptul ca perioada post-aderare implica obligativitatea vizei pentru cei de peste Prut. In acest context, multi dintre ei au preferat sa isi petreaca noaptea dintre ani in "ultimul tren" cu destinatia Romania, pentru a evita formalitatile complicate si cozile interminabile pentru depunerea formularelor de viza, care includ nu mai putin de 43 de intrebari. Conform acordului semnat, in 2006, intre Bucuresti si Chisinau in privinta regimului de vize, titlurile de calatorie sunt acordate gratuit, dar solicitantul trebuie sa dovedeasca faptul ca dispune de suficienti bani pentru a se intretine in Romania, aminteste Mediafax. Si, totusi, Bucurestiul pare sa recunoasca anumite neajunsuri legate de noul regim de tranzit, presedintele Traian Basescu declarand pentru EuroNews ca autoritatile genereaza o strategie destinata depasirii impasului creat de obligativitatea vizelor pentru cetatenii de peste Prut. Regimul de vize nu reprezinta insa unica schimbare pentru acestia, Ministerul Afacerilor Externe de la Bucuresti promitand, anul trecut, o modificarea a legii din 1991 privind acordarea cetateniei romane, in sensul simplificarii acesteia, in conditiile in care in ultimul an au existat peste 400.000 de cereri de primire a cetateniei romane din partea vecinilor de peste Prut.
Basescu nu a uitat Basarabia si Bucovina
Republica Moldova s-a regasit, inca o data, in discursul prezidential, seful statului alegand sa marcheze trecerea in noul an facand trimitere la "romanii din Moldova". "Ne-a fost greu, dar am ajuns la un capat de drum si incepem un alt drum, drumul victoriei noastre, drumul bucuriei noastre. Zilele acestea foarte multi isi pun intrebarea cine a dus Romania in Uniunea Europeana? Romanii au dus Romania in Uniunea Europeana si astazi suntem gata sa fim membri ai Uniunii Europene pentru ca ati vrut voi, fiecare roman, fiecare cetatean, fiecare roman din frontierele Romaniei, fiecare roman din afara frontierelor. Poate la fel ca noi au vrut si romanii din Moldova, si romanii din Ucraina, si romanii din Serbia, si romanii din Bulgaria, si romanii din Ungaria, si romanii de peste tot din lume. Voi toti, romanii, mi-ati dat sansa uriasa sa fiu presedintele Romaniei atunci cand intram in Uniunea Europeana si pentru asta va multumesc. Va multumesc, romani!", a declamat Basescu, vestind multimii "anul demnitatii noastre", 2007.
"Bun venit in UE"
Momentul aderarii Romaniei si Bulgariei la UE a fost salutat de Capitalale europene, presedintele francez, Jacques Chirac, adresandu-se noilor "concetateni" romani si bulgari inca de pe 31 decembrie. "In numele Frantei si al tuturor francezilor, va urez bun venit in Uniunea Europeana. Suntem bucurosi sa vedem eforturile voastre recompensate si mandri sa deschidem, impreuna cu voi, (...) noi orizonturi in Europa. (...) Era firesc sa va regasiti locul in familie, in Europa. Odata cu primirea voastra, vechile rani ale Continentului nostru au disparut in sfarsit. Sofia si Bucurestiul sunt din nou Capitalele Europei!", se arata in mesajul liderului de la Palatul Elysee. Pe acelasi ton, Londra a calificat, luni, aderarea Romaniei si Bulgariei drept "un mare succes", ministrul de Externe britanic, Margaret Beckett, apreciind ca "cele doua tari merita sa isi ocupe locul de membri UE". Fara a uita de eurosceptici, premierul italian, Romano Prodi, a cerut, luni seara, "combaterea temerii" pe care o resimt anumiti cetateni europeni fata de fenomenul extinderii, urand "bun venit" Romaniei si Bulgariei in familia state lor europene. "Urez un calduros bun venit celor doua noi state, precum si comunitatii de romani care muncesc in Italia, cea mai importanta comunitate de imigranti din tara noastra", a declarat seful Executivului de la Roma, aratand ca, "pana in prezent, extinderea a fost un fenomen pozitiv". Momentul 1 ianuarie 2007 a fost remarcat si la Berlin, seful diplomatiei germane, Frank-Walter Steinmeier, apreciind ca Romania si Bulgaria incheie, prin aderarea la UE, un lung proces de "revenire in Europa", "inceput cu caderea Cortinei de Fier". (Anne-Marie LUPASCU)
Tariceanu e optimist
Beneficiile integrarii vor depasi costurile
Premierul Calin Popescu Tariceanu crede ca beneficiile integrarii Romaniei in UE vor depasi costurile pe care tara trebuie sa le suporte odata cu aderarea, dar spune ca nu trebuie sa ne asteptam la minuni si ca trebuie sa privim data de 1 ianuarie ca pe o zi ca oricare alta.
"Bilantul va fi pozitiv de partea beneficiilor. Beneficiile vor fi mai mari decat presupusele costuri, iar in ceea ce priveste modul in care se va transforma viata romanilor dupa 1 ianuarie 2007 va spun ca nu ne putem astepta la lucruri spectaculoase de pe o zi pe alta. 1 ianuarie 2007 este o zi ca oricare alta. Progresul Romaniei si imbunatatirea calitatii vietii fiecarui roman nu este un lucru care sa tina de o minune cereasca, este consecinta directa a progreselor Romaniei, a evolutiei Romaniei, a unei cresteri economice consistente si sanatoase si ea se va regasi in plan personal intr-o forma progresiva", a explicat premierul intr-un interviu acordat ieri agentiei Rompres. Cat priveste expresia "forma progresiva", Tariceanu a spus ca aceasta inseamna ca "putem sa traim mai bine in 10 ani, in 20 sau in 50 de ani". "Depinde de noi cum vom sti, cata inteligenta va avea clasa politica romaneasca sa inteleaga ca de capacitatea si de maturitatea de a conduce aceasta evolutie va depinde evident si rezultatul la nivelul cetateanului de rand. Daca Romania va cunoaste o perioada de stabilitate politica in continuare, de crestere economica vertiginoasa, asa cum este in prezent, atunci sigur ca decalajele se vor reduce foarte rapid. Cu alte cuvinte, nivelul de trai va creste intr-o maniera consistenta de la an la an", a mai spus seful Executivului. Acesta a mai spus ca salariile vor creste, la fel ca si calitatea vietii de zi cu zi. "Vom avea sosele mai bune, servicii municipale mai bune, o administratie mai eficienta, un mediu inconjurator mai curat, o agricultura mai performanta, un sat romanesc mai evoluat, un sistem de educatie mai performant, un sistem de sanatate care sa asigure servicii intr-o masura cat mai importanta la nivelul asteptarilor. Toate aceste lucruri, sigur ca vor evolua", a mai spus Tariceanu. (C.E.)
Piata muncii accesibila in doar 10 state
In urma aderarii Romaniei si Bulgariei la UE, doar 10 state membre isi vor deschide piata muncii pentru cetatenii romani si bulgari, celelalte anuntand restrictii partiale sau totale pentru mana de lucru provenind din cele doua tari. Printre statele care isi vor deschide complet piata muncii se numara Polonia, Finlanda, Suedia, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania, Ciprul, Republica Ceha si Slovenia. La polul opus, Marea Britanie a fost prima care a anuntat ca va impune restrictii in ceea ce priveste muncitorii romani si bulgari, fiind urmata la scurt timp de Irlanda. Danemarca, Olanda, Grecia si Spania au anuntat, la randul lor, ca vor impune un regim de tranzitie de doi ani, asa cum au procedat si in cazul tarilor care au aderat in 2004. Din categoria statelor care nu au luat deocamdata o decizie fac parte Italia, Malta si Portugalia, oficialii de la Lisabona dand semne insa ca ar avea in vedere impunerea unor masuri tranzitorii in aceasta privinta. (A.M.L.)
Kuneva si Orban, oficial comisari
Fostul ministru bulgar al Afacerilor Europene, Meglena Kuneva, si fostul negociator-sef cu UE din partea Romaniei, Leonard Orban, au devenit oficial comisari europeni, transmite Mediafax. Consiliul European a confirmat, luni, in scris, numirea in functie a celor doi comisari, extinzand astfel numarul portofoliilor din cadrul Comisiei Europene la 27. Meglena Kuneva, insarcinata cu Protectia consumatorilor, si Leonard Orban, comisar pentru Multilingvism, au fost deja aprobati de catre Parlamentul European. Consiliul a numit, de asemenea, reprezentantii celor doua state in cadrul Curtii Europene de Conturi, a Curtii Europene de Justitie, a Comitetului Regiunilor si a Comitetului Economic si Social. UE a modificat, in egala masura, regulile sale interne pentru a permite functionarea institutiilor sale dupa aderarea Romaniei si Bulgariei. Astfel, pentru adoptarea unei decizii prin majoritate calificata, va fi nevoie de 255 de voturi din totalul de 345, tara noastra dispunand de 14 voturi. Pe de alta parte, cei 18 observatori bulgari din Parlamentul European, si cei 35 de romani au devenit oficial, luni, eurodeputati. (A.M.L.)
Germania a preluat stafeta
Dupa preluarea, la 1 ianuarie, a presedintiei UE, Berlinul si-a anuntat, luni, prioritatile: Extinderea cooperarii economice cu SUA. Executivul german va incerca sa extinda cooperarea economica dintre UE si SUA in timpul celor sase luni ale presedintiei rotative a Uniunii, a declarat o purtatoare de cuvant a Guvernului, citata de Mediafax, precizand ca Germania ar dori sa avanseze eforturile discutate in timpul presedintiei austriece de a extinde cooperarea in vederea cresterii economice. "Scopul (...) presedintiei germane a UE va fi de a gasi rezultate concrete bazate pe initiative anterioare", a declarat oficialul de la Berlin, precizand ca "tinta principala este sa fie mai multa armonie in noul parteneriat transatlantic". Germania spera sa avanseze convorbirile UE-SUA asupra unei mai mari armonizari a reglementarilor, normelor de patent, standardelor, regulilor pietei de capital si suportului statului pentru cercetare, aminteste Mediafax. (A.M.L.)

---

Despre autor: