Luati de prosti

O stire destul de veche mi-a atras atentia acum catava vreme. Deputatul ex-PRM, Vlad Hogea, s-a reintalnit in conducerea PNG cu un mai vechi dusman politic, Corneliu Ciontu, fostul adjunct al lui C.V. Tudor. Cand Ciontu a fost debarcat din fruntea pe atunci numitului PPRM, Hogea a fost printre cei care s-au inhamat cu entuziasm la treaba asta. Chiar daca a trebuit sa ajute si la expulzarea celui care i-a fost mentor in politica, acum pesedistul Anghel Stanciu. Acum Ciontu si Hogea pregatesc impreuna probabila intrare in Parlament a partidului lui Becali. Nu cred ca au uitat disputele mai vechi, dar se prefac ca, deh, interesele partidului si ale tarii o cer.
Un caz mai vechi, dar asemanator i-a avut ca protagonisti pe Traian Basescu si Cosmin Gusa. Pe vremea guvernarii Nastase, celor doi le sarea mustarul din te miri ce si se injurau unul pe celalalt cu audiente care fac fata celor acumulate de seria de divorturi Prigoana - Bahmuteanu. Dupa o scurta idila in budoarul PD, Gusa s-a reintors la prima meserie, injurandu-l cu sarg pe cel vinovat de toate relele tarisoarei, recte Traian Basescu.
Acestea sunt doar cateva exemple dintr-o serie nesfarsita de injuraturi si pupaturi in Piata Independentei. Nu m-ar mira ca peste vreo patru ani Tariceanu si Stoica sa bata palma, sa purceada la reunificarea miscarii liberale pentru ca PNL sa redevina partid parlamentar.
Toate miscarile astea au un fel de logica politica, altfel nu s-ar face. Ce este de-a dreptul socant este naturaletea cu care se fac. Cat de fraieri ne crede Gusa din postura de acuzator al lui Basescu dupa ce a avut o contributie majora la succesul electoral al actualului presedinte? Impacarea din 2003 poate fi credibila intr-un experiment mental mai extravagant. Poate si-a dat omul seama cat de nociv este PSD si cat de viteaz este Basescu.
Poate ca atunci o fi avut Gusa vreo revelatie, ca Saul pe drumul Damascului. Numai ca de revelatii inverse eu unul nu prea am mai auzit. In aceste cazuri este aproape un truism sa spui ca este vorba de interese sau orgolii mai mult decat de principii si sunt dispus sa admit asta. Insa este suparator cand electoratul e luat de prost.
Daca descoperi peste noapte ca prima iubire s-a stins cand de fapt tu erai mai demult indragostit de Partidul Conservator si, in plus, oferi o explicatie rezonabila pentru asta, toate sunt bune si frumoase. Dar atunci cand iluminarile se succed una dupa alta, nu prea mai ai ce spune. Culmea nerusinarii este ca tot timpul au ceva de spus. Inca o explicatie, inca o scuza.
Este jignitor cand niste cocote politice apar la televizor si incearca sa ne pacaleasca iar, ferm convinsi de justetea principiului "toti e boi, in afara de noi". Cu atat mai socanta este nerusinarea cu cat ni se explica cum poti pupa locul in care ai scuipat sau cum poti scuipa mana care te-a hranit. Nu vreau sa aflu cum a fost posibila o asemenea performanta, dar mai tot timpul se trezeste cate un binevoitor care imi explica din fata camerelor de luat vederi cum a reusit si la cate a renuntat pentru asta.
La fel de impudic este entuziasmul cu care noii tovarasi ai lichelei il intampina pe cel care, de foarte multe ori, le-a fost un dusman. Subit, acestuia ii sunt descoperite o sumedenie de calitati care il transforma intr-un cadru de nadejde. Si iar suntem luati de prosti cu vreo explicatie de-a dreptul tampita. Daca s-ar face un top al explicatiilor nerusinate, in frunte s-ar afla aceea oferita de PD in timpul ultimei campanii de racolari in randurile alesilor locali.
"Cea mai mare parte a celor care au venit la noi, au fost candva membri PD, dar au fost nevoiti sa treaca la PSD in timpul guvernarii Nastase", spunea un lider democrat. Traducere: "Asa-i, sunt niste tradatori si niste lichele, dar sunt lichelele noastre si avem nevoie de ele". Poate ca as vota un politician care ar veni in fata publicului direct cu traducerea.
Cel putin nu ne-ar insulta inteligenta.
Sau macar de-ar veni cu metode mai perfectionate de prostire.

---

Despre autor: