Majoritatea romanilor (53%) considera societatea comunista o idee buna si doar 34% sunt de parere ca este o idee proasta, releva un barometru de opinie * Fundatiei pentru o Societate Deschisa (FSD) realizat in octombrie 2006.
Potrivit cercetarii, 12% dintre cetatenii Romaniei considera comunismul o idee buna care a fost bine aplicata, iar 41% o idee buna prost aplicata. Potrivit unui comunicat al FSD, analiza datelor de sondaj ofera trei tipuri de explicatii pentru perceptia pozitiva asupra comunismului in randul romanilor.
Nostalgia economica
Astfel, principala influenta in evaluarea comunismului este de natura economica, profilul celor care cred in viabilitatea comunismului inscriindu-se in urmatoarele coordonate: persoane peste 55 de ani sau respondenti cu maxim 8 clase, venituri sub 4 milioane de lei vechi (muncitori, zilieri), fara relatii utile. Ei provin preponderent din Moldova si Muntenia, din gospodarii sarace din mediul rural. Practic, respondentii care considera comunismul o idee buna, bine aplicata, sunt persoane cu resurse mai scazute in prezent si care au avut de pierdut, relativ, dar si absolut, in urma caderii acestui regim. Reciproc, cei care aveau resurse mai mari in perioada comunista sau care au reusit sa se adapteze mai bine societatii actuale si sa aiba in prezent resurse mai mari sunt mai degraba de parere ca oranduirea comunista nu a fost o idee buna, se arata in analiza. O a doua explicatie - de natura ideologica - oferita de FSD consta in faptul ca oamenii tind sa fie atasati de lucrurile pe care le cunosc si le inteleg mai bine, in mod special de cele din perioada de socializare. Potrivit analizei, cei care considera comunismul o idee buna sunt mai degraba pentru egalitate sociala, diferente mai mici intre venituri, proprietate de stat, o responsabilitate mai mare a statului, evalueaza mai negativ competitia, considera ca oamenii se pot imbogati mai degraba pe seama altora.
E necesara o lege a lustratiei
Analiza datelor de sondaj releva ca o alta influenta in evaluarea comunismului se refera la experienta de viata semnificativa din perioada comunista. Datele arata ca persoanele care au avut de suferit (direct sau indirect) de pe urma comunismului tind sa aiba o evaluare negativa a acestuia. In schimb, cei care nu au suferit sub aspect politic, il evalueaza relativ mai pozitiv.
In ceea ce priveste lustratia, jumatate dintre respondentii Barometrului considera ca este necesara o lege a lustratiei care sa blocheze accesul la functii publice pentru fostii lideri ai partidului comunist, in timp ce doar 22% considera ca o astfel de lege nu este necesara, restul de 28% neavand o opinie formata.
Chiar si dintre cei care cred ca regimul comunist a fost o idee buna si bine aplicata, un procent insemnat (41%) sunt de acord cu necesitatea acestei legi.
Ponderea celor care au suferit personal sub aspect politic de pe urma comunismului este de 6% din populatia adulta actuala, respectiv de 8% din cei care in prezent au peste 34 de ani, potrivit Barometrului.
Cercetarea se fundamenteaza pe un sondaj de opinie realizat in perioada 7-19 octombrie, pe un esantion de 1975 de persoane in varsta de 18 ani si peste, reprezentativ pentru populatia adulta neinstitutionalizata a Romaniei, cu o eroare tolerata de 2,3%. (D.I.)
Consiliul Europei n-a reusit sa condamne comunismul
Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a incercat la inceputul acestui an, pe 26 ianuarie, sa adopte o recomandare care cerea statelor membre ale Consiliului Europei sa condamne crimele regimurilor comuniste totalitare. Documentul invita fostele tari comuniste, toate membre ale organizatiei paneuropene - cu exceptia Belarus - sa-si revizuiasca manualele scolare si sa ridice monumente in memoria victimelor. Desi numarul parlamentarilor care au votat in favoarea proiectului de rezolutie a fost mai mare decat al celor care au votat impotriva sa, documentul a fost respins, intrucat nu a fost intrunita majoritatea de doua treimi. Astfel, dupa trei ore de dezbateri, 85 de deputati au votat in favoarea proiectului de rezolutie, 50 impotriva si 11 s-au abtinut. Ca o palida concesie, APCE a reusit sa adopte o rezolutie intitulata "Nevoia de condamnare a crimelor regimurilor totalitare comuniste". Rezolutia, avansata de parlamentarul suedez Goran Lindblad, nu are nici un efect practic - doar o recomandare APCE avand puterea de a impune guvernelor tarilor membre sa ia masuri pentru condamnarea crimelor comunismului. (G.D.)
PD: "Vor sa impuna istoria lor cu fluierul"
Liderul deputatilor PD, Cristian Radulescu (foto), a declarat, ieri, ca manifestarile din timpul discursului sefului statului denota faptul ca unii vor sa impuna o istorie a lor, mincinoasa, cu fluierul in Parlament sau cu mitraliera pe stadioane. "Unii resping in continuare istoria adevarata si vor sa ne impuna istoria lor mincinoasa cu orice fel de mijloace: fluierul in Parlament sau cu mitraliera pe stadioane", a declarat liderul deputatilor PD, Cristian Radulescu, comentand manifestarile anti-Basescu din timpul discursului sefului statului din Parlament. "Unii nu vor sa lase chiar ei sa moara un sistem care inca se mai zvarcoleste in fata noastra", a spus Radulescu. El a precizat ca, dupa 17 ani de la Revolutie, "unii" nu vor sa accepte rigorile democratiei si au trecut direct "din dictatura in anarhie, fara nici un fel de sansa si speranta de a face vreodata vreo escala in democratia adevarata". (R.A.)
Olteanu isi asuma istoria bunicii
Presedintele Camerei Deputatilor Bogdan Olteanu (PNL) a declarat ieri ca isi asuma istoria bunicii sale "ca relatie de familie", dar nu si-o asuma "politic", mentionand ca a condamnat comunismul inca din 1990. "Am condamnat comunismul din 1990, din Piata Universitatii. Il consider un regim criminal, care a ingradit libertatile fundamentale. Ma bucur ca si presedintele Basescu s-a hotarat sa condamne comunismul", a declarat Olteanu, citat de Mediafax. "Istoria bunicii mele este o istorie cunoscuta si pe care mi-o asum ca relatie de familie, dar nu mi-o asum politic pentru ca nu am fost si nu sunt un comunist", a adaugat Bogdan Olteanu. (R.G.)