Traian Basescu s-a tinut de cuvint si a condamnat comunismul in numele statului roman.

„Ca Sef al statului roman, condamn explicit si categoric sistemul comunist din Romania, de la infiintarea sa, pe baza de dictat, in anii 1944-1947, si pina la prabusire, in decembrie 1989. Luind act de realitatile prezentate in raport, afirm cu deplina responsabilitate: regimul comunist din Romania a fost ilegitim si criminal". Aceasta este esenta discursului rostit ieri de presedintele Traian Basescu in fata adunarii solemne a Parlamentului, discurs prin care a condamnat regimul comunist pe baza Raportului Comisiei Tismaneanu.

Desi reuniunea alesilor neamului nu a fost nici pe departe una solemna, Traian Basescu a tinut sa-si duca datoria la bun sfirsit, mai ales ca, asa cum a precizat, nu a dorit „o simpla repudiere formala a trecutului comunist, la nivelul unor declaratii de complezenta".

El a aratat ca in raport, care contine peste 600 de pagini, a gasit ratiunile pentru care poate condamna, in numele statului democratic, regimul comunist din Romania.

„Concluziile comisiei, pe care mi le insusesc, afirma ca sistemul comunist totalitar din Romania a fost impus prin dictat strain. Importata din URSS, ideologia comunista a justificat atacul impotriva societatii civile, a pluralismului politic si economic, nimicirea partidelor democratice, distrugerea pietei libere, exterminarea prin asasinat, deportari, munca fortata, intemnitare a sute de mii de oameni", a declarat Basescu in huiduielile grupului de agitatori condus de Corneliu Vadim Tudor.

Basescu a precizat ca, potrivit cifrelor propuse de cercetatori, numarul victimelor comunismului se situeaza intre 500.000 si 2.000.000.

Securitatea, bratul inarmat

La zid nu a fost pus doar comunismul, ci si organismele care au impus acest regim. In primul rind, Securitatea, ca brat inarmat al PCR. „Condamnind acest regim, spune Basescu, statul democratic roman condamna instrumentele acestuia, in primul rind Partidul Comunist Roman si Securitatea. Vreau sa fiu bine inteles. Nu ma refer nici o clipa la marea masa a membrilor de partid, a caror unica activitate era sa-si achite cotizatia si sa participe lunar la sedinte golite de orice continut. Ma refer la institutia «partidului conducator», deci la aparatul care a facut posibil regimul totalitar comunist. In cazul Securitatii, a fost vorba despre o institutie esentiala in sustinerea statului totalitar comunist, ilegitim si criminal".

Omagiu pentru victime

De la microfonul Parlamentului, seful statului a adus, totodata, un omagiu lui Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Dinu Bratianu si Ion Flueras, martirilor Bisericilor, Iuliu Hossu, Sandu Tudor, Vladimir Ghika, Richard Wurmbrand, Márton Áron, membrilor partidelor democratice din Romania, tuturor victimelor regimului totalitar comunist, oponentilor si disidentilor. De asemenea, seful statului i-a elogiat pe disidentii Paul Goma, Doina Cornea, Radu Filipescu, Mircea Dinescu, Dan Petrescu, Liviu Cangiopol, Gabriel Andreescu, precum si posturile de radio occidentale Europa Libera, BBC, Vocea Americii, Deutsche Welle, Radio France Internationale, care „au contribuit esential la informarea cetatenilor Romaniei privind situatia din tara si din lume".

17 ani de tentative De-a lungul timpului au existat mai multe tentative de a condamna legal sau moral regimul comunist. La doar citeva zile de la Revolutie, pe 30 decembrie, Gabriel Liiceanu isi lansa „Apelul catre lichele", in care pleda pentru curatarea societatii de cei care servisera regimul. In ianuarie 1990, Ion Iliescu scotea in afara legii, pentru citeva zile, Partidul Comunist Roman, pentru ca, in martie, sa fie lansata Proclamatia de la Timisoara, document asumat de „Golaniada" din Piata Universitatii. In acelasi registru moral se inscriu si „Memorialul Sighet", „Memorialul durerii" sau seria „Procesul comunismului" de la Humanitas. In 1999 era adoptata Legea Ticu si se infiinta CNSAS, care deschidea accesul la dosare. Tot in Parlament au existat mai multe tentative de impunere a unei legi a lustratiei, toate esuate. (D.D.)

Ce si-a asumat Basescu * ridicarea in Bucuresti a unui Monument al Victimelor Comunismului

* infiintarea in Bucuresti a unui Muzeu al Dictaturii Comuniste

* realizarea unui manual pentru studierea in scoli

* elaborarea unei Enciclopedii a comunismului romanesc

* anularea condamnarilor politice

* modificarea si completarea cadrului legislativ privind accesul la arhivele legate de perioada comunista.

Vadim, avocatul comunismului Liderul PRM, alaturi de parlamentarii sai si de un grup de sustinatori adusi sa faca galerie de la balcon au bruiat evenimentul de ieri. Tribunul a fost seful galeriei: a vociferat, a aruncat invective si a injurat pe tot parcursul discursului presedintelui. Traian Basescu l-a ignorat constant, oricit de violenta sau de galagioasa era manifestarea acestuia.

„Domnule presedinte, eu pot sa continuu? In mod cert, eu nu ma opresc!", se intrerupea din cind in cind Basescu, care lectura la microfon discursul mai mult tipind, ca sa se poata auzi. Din sala, Vadim si cei aproximativ 30 de peremisti suflau in fluiere si urlau cit ii tinea gura lozinci anti-Basescu. Cind vacarmul nu li s-a mai parut suficient, Vadim s-a ridicat si impreuna cu un alt senator PRM au desfasurat o pinza cenusie pictata cu Basescu dupa gratii si inscriptionata cu titlul „Puscaria mafiotului. Traian Basescu nr. 25.710". „Mafiotule! Ai furat flota", zbiera Vadim, insa Basescu raminea imperturbabil. Pentru ca nu a reusit sa-l provoace, Vadim si-a mai trimis un subaltern sa-i duca o sticla de sampanie. „Betiv ordinar, du-te la sprit! Golanule!", comenta, nervos, Tribunul, care, din cind in cind, scotea pieptenele si-l trecea prin par.

Scena de la balcon

Rosu de furie, cu parul vilvoi si cu hainele in dezordine, Vadim a parasit sala de sedinte si a urcat la balcoanele care imprejmuiesc sala de plen a Parlamentului. La etaj, intr-unul dintre balcoane se aflau scriitorii Horia- Roman Patapievici, Gabriel Liiceanu, Andrei Plesu, pe care i-a abordat direct cu cele mai josnice invective. „Fir-ati ai dracului cu GDS-ul vostru! Viermilor! Vagabonzilor!", le-a strigat Corneliu Vadim Tudor. „Lasati-i pe copiii astia ai mei sa stea aici", gesticula Vadim, impins din spate de un grup de barbati corpolenti pusi pe harta. Toti s-au bulucit in balconul disidentilor. „Cine esti tu, limbricule, cine esti tu, boule, sa te opui in Parlament unui senator al Romaniei (...) Ceausescu a fost un mare patriot, voi sinteti niste viermi", a tunat Vadim care, cu toata opozitia, a reusit sa-si introduca oamenii. „Este o agresiune! Sa va fie rusine!", repeta intruna Patapievici.

Timp de mai multe minute, Patapievici s-a rugat de parlamentarii din sala sa fie paziti pentru ca sint agresati, reclamind faptul ca a fost amenintat ca va fi aruncat de la balcon. „Sa se ia act de agresiunea de la etaj", cerea insistent Patapievici, fara ca vreun parlamentar sa tresara. Paza a fost trimisa, insa nu a fost poftita afara nici una dintre persoanele recalcitrante.

Parerile sint impartite

MS regele Mihai I:

* „Comunismul s-a nascut in acelasi an cu mine, iar faptul ca este condamnat inseamna ca i-am supravietuit. Viata mea a fost o lunga si loiala asteptare. Asteptare ca Europa sa-si vina in fire, asteptare ca Romania sa se reintoarca la ea insasi". (L.G.)

Calin Popescu Tariceanu (PNL):

* „Doresc sa salut aceasta initiativa si regret modul in care s-a desfasurat sedinta. Eu consider ca pentru desprinderea de comunism este necesara condamnarea acestui regim. Si Guvernul a avut actiuni care au premers demersului Presedintiei, si ma refer la modificarea Legii Ticu, la Legea lustratiei sau la infiintarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului". (L.G.)

Mircea Geoana (PSD):

* „Se poate disocia prezentarea facuta de presedintele Traian Basescu, care a fost, in linii mari, echilibrata, de continutul raportului. Presedintele Traian Basescu incearca sa redeschida rani din trecut in loc sa privim catre viitor si este exact ceea ce nu avea nevoie in acest moment Romania". (R.B.)

Dan Voiculescu (PC):

* „Prin asumarea Raportului Tismaneanu in fata Parlamentului, Romania condamna un sistem care functioneaza pe glob. Noi astazi am facut o declaratie de razboi Chinei. Daca se vorbea despre condamnarea regimului totalitar, despre condamnarea regimului Ceausescu, era cu totul altceva".

Doina Cornea:

* „Este foarte buna ideea de a se redacta si prezenta in plenul Parlamentului un raport privind dictatura comunista. Initiativa este cu atit mai importanta cu cit o face presedintele tarii. Nu cred ca politicienii nominalizati in raport ar avea vreun motiv sa il conteste". (L.G.)

45 de ani in 663 de pagini In peste 600 de pagini, Comisia Tismaneanu a prezentat ieri Raportul privind comunismul romanesc.

Documentul trece in revista sintetic venirea la putere a Partidului Comunist si mentinerea sa vreme de 45 de ani, descrie mecanismele de teroare, ii inventariaza pe cei responsabili si face citeva propuneri pentru viitor.

Doua milioane de victime

Una dintre cele mai valoroase parti ale Raportului Tismaneanu este cea referi-toare la statisticile privind crimele comunismului. Raportul sintetizeaza datele cunoscute pina acum si face citeva estimari proprii. Vic-timele politicii criminale a regimului comunist, reprezentind fosti detinuti in inchisori si lagare, deportati si stramutati, au fost in numar de citeva sute de mii, unele estimari mergind pina la doua milioane. In cele peste 130 de inchisori si locuri de detentie erau inchisi in medie, la un moment dat, 75.000 de persoane. Numarul total al detinutilor pentru perioada comunista a fost estimat de comisie la 600.000. Diferenta pina la doua milioane o reprezinta prizonierii capturati de sovietici, etnicii germani deportati de sovietici, deportatii din Baragan si Dobrogea, precum si cei arestati si detinuti pentru perioade scurte, de pina la trei luni. Universul concentrationar comunist este si el descris in amanuntime, fiind facut un inventar al metodelor de tortura, precum si o lista cu cei mai cunoscuti si odiosi tortionari.

Muncitori si tarani in inchisori

Raportul demonstreaza, de asemenea, ca regimul comunist nu a dezlantuit teroarea doar asupra elitelor din diverse domenii, pe care le-a inlocuit adesea cu oameni incompetenti, dar aserviti partidului, ci si asupra clasei muncitoare si taranimii, adica a oamenilor simpli: 28,8% din totalul condamnatilor erau tarani, iar 13,5% muncitori. Aceasta demonstreaza, considera autorii Raportului, ca politica partidului comunist, care proslavea muncitorimea si taranimea, era de fapt o ipocrizie, iar aceste doua clase nu au imbratisat de bunavoie ideologia comunista.

Patriarhii, aserviti puterii

Raportul vorbeste pentru prima oara transant, ca document oficial, despre evolutia Bisericii Ortodoxe Romane, precum si a celorlalte culte, in perioada comunista. Ascensiunea spectaculoasa a fostului preot de tara Ioan Marina, care a ajuns, sub numele de Justinian, patriarh, este pusa in relatie directa cu apropierea de putere si compromisurile aferente. Politica de supunere a BOR fata de partid a fost continuata si de succesorii acestuia, Iustin Moisescu si Teoctist Arapasu, sustine Raportul. Din documente recent descoperite in fondul CC al PCR reiese ca ascensiunea actualului patriarh s-a datorat activitatii in Comitetele de Lupta pentru Pace, prin care preotii erau obligati sa se transforme in activisti. Ca arhimandrit, apoi ca episcop, Teoctist a fost si un fel de interfata a puterii in raport cu episcopii greco-catolici aflati in detentie. In contrapondere cu figurile preotilor colaborationisti intr-o forma sau alta este prezentat parintele Gheorghe Calciu, profesor la Seminarul Teologic din Bucuresti, care s-a opus propagandei politice din fata altarului si demolarii bisericii Enei, atragindu-si caterisirea si puscaria.

Decreteii sau pervertirea sexualitatii

Decretului 770 din 1 octombrie 1966 privind reglementarea intreruperii sarcinii i se acorda in Raportul Tismaneanu o atentie speciala, fiind considerat generatorul uneia dintre cele represive politici pronataliste din istorie, comparabila cu regulile pro si antinataliste din Germania nazista, bazate pe criterii rasiale. 9.452 de femei au murit intre 1966 si 1989 din cauza acestei politici, acest numar neincluzind si femeile care nu au apelat la asistenta medicala pentru complicatiile aparute din cauza avortului.

Revolutie, nu conspiratie

In ceea ce priveste evenimentele din decembrie ’89, raportul e cit se poate de radical: „Victimele de la Timisoara, Bucuresti, Cluj si din alte orase si-au dat viata luptind impotriva unui sistem inuman. Acesti oameni, precum si cei care au iesit pe strazi nu s-au simtit si nu au fost parte a vreunui complot". Totodata, referitor la regimul comunist, este subliniata existenta unui exceptionalism romanesc, in sensul ca nici o alta tara din Europa de Est si Centrala nu a avut un sistem stalinist cu o asemenea longevitate si intensitate.

In plus, se atesta lipsa vreunui curent reformator, precum si faptul ca nu au existat doua regimuri comuniste la noi. Raportul blameaza si mineriadele, consecinte directe ale structurilor criptocomuniste, si regimul Iliescu, definit ca „o combinatie de colectivism oligarhic (din punct de vedere economic si social) si autoritarism bazat pe mistica preeminentei Statului asupra oricarei realitati sociale".

Lista „condamnatilor" comisiei

Dintre cei care au avut un rol important in propaganda este amintit Dumitru Popescu (supranumit „Dumnezeu"), care ar fi dus la crearea cultului lui Ceausescu. Nationalismul prin care s-a caracterizat regimul l-a avut printre promotori pe actualul senator Corneliu Vadim Tudor, care si-a publicat volumul de poezii antisemite „Saturnalii" cu sprijinul unuia dintre apropiatii Elenei Ceausescu. Vadim a mai avut un rol important, alaturi de Adrian Paunescu, in consolidarea cultului Elenei Ceausescu. Multi alti jurnalisti au pus umarul la sustinerea puterii comuniste, iar dintre „scinteistii" care au facut cariera si dupa 1990 este si Dumitru Tinu. Printre cei care au condus Editura PMR, Editura Politica ulterior, sint „condamnati" Valter Roman, tatal lui Petre Roman, si Leonte Tismaneanu (Tisminetki), tatal sefului comisiei prezidentiale. Ca exponenti ai protocronismului sint amintiti, dintre cei care mai sint astazi in viata, Ilie Badescu, profesor de sociologie, fostul director al Teatrului National Dinu Sararu, Mihai Ungheanu si Artur Silvestri. Bunica presedintelui Camerei Deputatilor, Ghizela Vass, este prezentata ca un politician longeviv, apropiata a Elenei Ceausescu, care s-a implicat in sustinerea financiara a unor miscari radicale, antidemocratice din lumea a treia, folosind banii PCR.

Contabilizarea rezistentei

Cercetarea patronata de Tismaneanu impune drept urgenta necesitatea onorarii victimelor si opozantilor fata de comunism. Ea sustine ca cele mai importante miscari sociale antitotalitare din Romania au fost grevele din Valea Jiului, din vara lui 1977, si ale muncitorilor din Brasov, un deceniu mai tirziu. Raportul afirma ca disidenta romaneasca a insemnat doar atitudini idealiste, in contextul in care nu se putea conta pe solidaritatea colegilor. Printre cei care au rezistat, raportul ii enumera pe Paul Goma, secundat de Ion Negoitescu si de Ion Vianu, Doina Cornea, Dan Petrescu, Liviu Cangeopol, Luca Pitu, Mircea Dinescu, Dorin Tudoran, Gabriel Andreescu si pe Radu Filipescu. (Mirela Corlatean, Alexandra Olivotto)

Activistii si securistii, taiati din pensii

Concluzia Comisiei Tismaneanu este ca, neoficial, structurile si mentalitatile comuniste s-au perpetuat si dupa 1990 sub diferite forme. Tocmai pentru ca acestea sa fie eradicate, comisia a facut citeva recomandari:

* declaratia facuta ieri in Parlament de presedinte

* introducerea in muzeele de istorie a unor sectiuni referitoare la ororile comunismului

* infiintarea unui muzeu al comunismului in Bucuresti

* raportul trebuie tradus si publicat in limbile de circulatie universala

* un grup restrins de cercetatori, sub egida Presedintiei, va elabora in circa un an o enciclopedie a comunismului romanesc

* simbolurile comuniste vor fi interzise in mod similar cu cele fasciste

* desecretizarea arhivelor legate de perioada comunista

* infiintarea a 12 burse prezidentiale acordate anual unor tineri cercetatori specializati in analiza dictaturii comuniste

* abuzurile si crimele comuniste sa fie declarate crime impotriva umanitatii

* adoptarea legii lustratiei, desfiintarea prin lege a condamnarilor emise pe baza unor articole cu caracter politic, precum si redarea cetateniei celor carora li s-a luat abuziv. Daca se vor lua in considerare aceste ultime doua propuneri, activistii comunisti de frunte, fostii capi ai Securitatii si Militiei, fostii tortionari nu vor mai putea beneficia de pensii peste nivelul minim al popu-latiei, iar pensia fostilor detinuti politici va fi marita.

Iliescu: tatal si fiul Raportul Comisiei Tismaneanu il mentioneaza, intr-un sens favorabil, pe tatal lui Ion Iliescu: Alexandru Iliescu, decedat in 1945, se numara printre putinele exceptii care au combatut de la inceput subordonarea PCR fata de Uniunea Sovietica. In schimb, despre Ion Iliescu, Raportul nu contine laude, dimpotriva. El apare pe lista celor care au pus umarul la consolidarea puterii personale a lui Ceausescu si pe cea a liderilor Uniunii Asociatiilor Studentilor Comunisti din Romania implicati in „restabilirea ordinii" in universitati dupa revolutia ungara. Tot in 1957, luna iulie, Iliescu se remarca prin faptul ca este singurul lider UTM care are la activ doua interventii autocritice, in care se caieste pentru colaborarea cu Miron Constantinescu, mazilit in cadrul Plenarei. Totodata, la sfirsitul anilor ’50, Ion Iliescu le-a facut morala profesorilor pentru ca „nu stiu sa inarmeze studentii cu teoria marxist-leninista", laudindu-se totodata ca „s-au luat masuri impotriva elementelor care s-au dovedit a fi dusmanoase" si ca a participat la luarea deciziilor privind exmatricularile. Intre 1967 si 1970, Iliescu este prim-secretar al Uniunii Tineretului Muncitoresc. Desi se afla pe lista de favoriti ai lui Ceausescu, Ion Iliescu intra in dizgratie in anii ’70, pe fondul personalizarii si concentrarii radicale a puterii in miinile sefului de stat.

Roman Intiiul Militantul de origine maghiaro-evreiasca Valter Roman, tatal lui Petre Roman, este frecvent mentionat. Roman a jucat un rol proeminent in cadrul gestiunii romanesti a revolutiei ungare. Vorbitor de maghiara, el l-a insotit pe Dej intr-o vizita secreta la Budapesta, imediat dupa a doua interventie sovietica, iar „rapoartele sale au convins Biroul Politic roman ca trebuia evitata cu orice pret izbucnirea unei revolte de masa similare in Romania". In plus, acelasi Roman, care avusese, pe perioada exilului la Moscova, legaturi personale cu Imre Nagy, a fost, pe timpul sechestrului de la Snagov, cel care „asigura contactul permanent dintre romani (si patronii lor sovietici) si fostul premier maghiar". Roman s-a numarat si printre cei care l-au umilit pe Iosif Chisinevschi la plenara din noiembrie-decembrie 1961, dar s-a remarcat si ca unul dintre cei mai virulenti acuzatori ai Anei Pauker si ai lui Vasile Luca si Teohari Georgescu.

Dupa condamnarea comunismul, Basescu doarme linistit Elita culturii romane si a societatii civile – care a dat numerosi disidenti anticomunisti - a acceptat invitatia presedintelui Traian Basescu de a participa, alaturi de oaspetii straini, la receptia oferita de acesta la Palatul Cotroceni cu prilejul condemnarii comunismului.

De la Regele Mihai I si fostul presedinte Emil Constantinescu si pina la Lech Walensa, Jelio Jelev si Adam Michnic, cu totii au stat alaturi de personalitati ale culturii romane si disidenti, precum Ana Blandiana, Doina Cornea, Constantin Ticu Dumitrescu sau Radu Filipescu. A fost o atmosfera destul de rece, fara efuziuni sentimentale si fara discursuri pompoase. Practic, a fost prima oara cind s-au adunat la un loc, uniti de trecutul lor anticomunist, dar si de convigerile lor antitotalitare, atitea personalitati. Doar invitatii speciali si presedintele au rostit discursuri.

Basescu doarme linistit

Presedintele Traian Basescu s-a declarat convins ca gestul sau din Parlament a fost necesar pentru ca de la 1 ianuarie Romania sa poata porni la drum fara "balastul celor 45 de ani de comunism" si ca, de acum, din acest punct de vedere va dormi foarte linistit.

Pentru el, "faptul ca personalitati ca Lech Wallesa, ca Jelio Jelev si multi altii au onorat invitatia de a participa la sedinta solemna din Parlament este o incurajare pentru noi ca atitudinea pe care am avut-o astazi a fost corecta si necesara".

El a mentionat ca regimul comunist nu a fost recunoscut oficial pina in prezent ca fiind antipopular si pus doar in slujba unei oligarhii cunoscute sub denumirea de "nomenclatura".

In alocutiunea rostita la Cotroceni, fostul suveran al Romaniei, Regele Mihai I, a salutat actul presedintelui. "In acelasi an cu mine, 1921, s-a nascut Comunismul, iar faptul ca astazi ii sint condamnate crimele ma face sa cred ca i-am supravietuit.(…) Viata mea a fost o lunga si loiala asteptare. Asteptare ca Europa sa-si vina in fire, asteptare ca Romania sa se reintoarca la ea insasi. Rabdarea poate fi, uneori, o arma impotriva destinului istoric. Asteptarea si credinta. Iubirea si simtul datoriei". Fostul suveran a remarcat faptul ca ultima oara cind s-a adresat Parlamentului a fost in urma cu 59 de ani. "In acei ani, a continuat el, s-au dezvoltat doua grave boli ale Europei: fascismul si comunismul". In opinia sa, cele doua boli "au rapus multe milioane de vieti si au schilodit alte milioane".

Pentru fostul presedinte al Romaniei Emil Constantinescu, condamnarea comunismului "era necesara", dar nu printr-o sedinta in parlament.

Lech Walesa crede ca mai avem de luptat cu comunismul

Lech Walesa, ex-presedinte al Poloniei si fost lider al sindicatului anticomunist Soldaritatea, a declarat, la Cotroceni, ca "nu se poate face condamnarea comunismului intr-o singura zi". In opinia sa, "acest regim nu a fost inca invins, cel putin din punct de vedere militar", iar aceasta nu se va putea realize decit in urma "unui razboi nuclear".

In opinia ex-liderului de la Varsovia, Romania are sansa "de a duce Europei informatii despre comunism". Walesa a apreciat ca miscarile sindicale de la inceputul anilor ’80 din Polonia "au contribuit la ruperea dintilor Ursului Sovietic" cel care, o data ramas fara "dentitie", nu a mai "putut musca si a putut fi rapus".

In viziunea fostului presedinte al Bulgariei Jelio Jelev, condamnarea oficiala a comunismului din Romania constituie "o initiativa buna", iar Basescu, merita felicitari. El spera ca Parlamentul de la Bucuresti va accepta declaratia de condamnare regimului comunist.

Jelev a reliefat faptul ca fascismul si comunismul sunt cele doua varietati ale regimurilor totalitare. "Sintem mai severi cu fascismul decit cu comunismul, dar, in realitate, cel din urma este mai periculos, mai sinistru, deoarece este mai perfectionat. In regimul fascist, partidul are monopolul asupra culturii si sferei politice, dar nu si asupra economiei, dar in regimul comunist exista un monopol asupra tuturor acestora. Toata economia a devenit proprietatea Partidului Comunist - partidul stat. In regimul comunist nu avem o societate civila, ea nu are fundament, iar posibilitatea cetateanului de a fi liber a disparut total", a declarat fostul presedinte al Bulgariei. (Cristian Oprea)

Descarca: Discursul presedintelui Traian Basescu de condamnare a comunismului din Romania

Descarca Raportul Final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania in format pdf

Introducere. Natura, scopul si efectele regimului totalitar comunist in Romania

CAPITOLUL I Partidul Comunist Roman.

CAPITOLUL II Represiunea

CAPITOLUL III Societate, Economie, Cultura

Concluzii. Necesitatea analizei, repudierii si condamnarii regimului comunist