Botnita pentru presa

Dupa ce nu a fost capabil sa ofere Romaniei un cod penal european si a amanat de doua ori un nou cod penal votat de Parlament, Ministerul Justitiei, coace in aceste saptamani o a treia varianta de cod penal, care sa-l anuleze pe cel in vigoare, dar si pe cel legiferat in Parlament (amanat ca data a intrarii in vigoare). Noul proiect mesterit la Ministerul Justitiei vrea sa introduca in legislatia interna cateva articole de lege care sa arunce in aer libertatea de exprimare si sa deschida partie libera abuzurilor judiciare, intr-un stat in care Justitia a devenit o loterie nationala pentru care se platesc anual daune de zeci de milioane de euro vicitimelor erorilor judiciare.
Uniunea Sindicala MediaSind a tras ieri un semnal de alarma asupra proiectului celui de-al treilea cod penal, care contine prevederi calificate drept "o noua tentativa a clasei politice de a submina mass-media". Se poate spune fara nici o exagerare, ca prin trei articole de lege, jurnalistii romani au pe viitor puscaria "garantata". Respectivele articole, inventeaza trei infractiuni noi: violarea vietii private, compromiterea intereselor Justitiei si incalcarea prezumtiei de nevinovatie.
Astfel, art. 217, privind "violarea vietii private", prevede inchisoare de la trei luni la doi ani sau amenda pentru "ascultarea sau inregistrarea audio a unei persoane aflate intr-un spatiu privat ori a unei convorbiri private; fotografierea, captarea sau inregistrarea de imagini cu o persoana aflata intr-un spatiu privat". Totodata, "divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea fara drept a sunetelor, convorbirilor ori a imaginilor catre o alta persoana sau publicului, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani sau cu amenda". Art. 217 mai adauga ca daca respectivele convorbiri sau imagini privesc "starea de sanatate sau viata sexuala a unei persoane pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani".
Art. 268, privind "compromiterea intereselor justitiei", prevede pedepse de la trei luni la doi ani de inchisoare pentru functionarul care, fara drept, va divulga sau prezenta inscrisuri, imagini sau inregistrari dintr-o cauza penala mai inainte ca in respectiva cauza sa se pronunte o solutie de netrimitere in judecata ori de sesizare a instantei prin rechizitoriu, ori daca in respectiva cauza, judecatorul a decis ca sedinta nu este publica. Acelasi articol prevede inchisoare de la trei luni, la un an sau amenda pentru "dezvaluirea de probe, inscrisuri, imagini sau inregistrari dintr-o cauza penala, de catre un martor sau de catre o alta persoana care a luat cunostinta de acestea in exercitarea atributiilor, cu exceptia aparatorilor, dupa ce i s-a atras atentia sa pastreze confidentialitatea acestora".
Art. 269, privind "incalcarea prezumtiei de nevinovatie", pedepseste cu inchisoare de la trei luni la un an sau cu amenda "publicarea sau difuzarea, mai inainte de solutionarea definitiva a unei cauze penale, de imagini cu o persoana cercetata, surprinsa in urmatoarele imprejurari: a) cu ocazia prinderii ori pe durata retinerii sau arestarii preventive; b) pe durata efectuarii unui act procedural; c) in incinta sau in apropierea sediului instantei, parchetului ori al organului de cercetare penala".
Codul va fi supus dezbaterii publice
Este limpede ca libertatea de exprimare va fi calcata in picioare prin asemenea prevederi, presa va fi pusa la respect de persoanele certate cu legea si morala, dar mai ales de magistratii care fac abuzuri in dosare. Cum altfel poate fi interpretata "incalcarea prezumtiei de nevinovatie" pentru publicarea unei poze cu o persoana incatusata de magistrati, fapta pentru care primesti inchisoare, in vreme ce un magistrat care a arestat, a trimis abuziv un nevinovat in judecata, sau l-a condamnat fara probe, nu pateste nimic? De asemenea, interdictia de a publica poze din viata privata este aberanta, cata vreme pot exista situatii de functionari, demnitari, magistrati, care fac orgii sexuale, scandaluri bahice sau de alt gen etc. Acestea se publica pretutindeni in lume atunci cand sunt depistate. Dar proiectul de cod a lui Macovei nu face distinctie intre interesul publicului, morala si adevarata viata privata ce trebuie protejata.
Ministrul Monica Macovei a avut ieri o intalnire cu membrii Clubului Roman de Presa, carora le-a prezentat cele de trei articole de mai sus, pentru a testa reactia jurnalistilor inainte de a supune proiectul dezbaterii publice. Nefiind specialisti in delictele de presa, discutiile in contradictoriu de la CRP nu au atins nici pe departe capcanele intinse libertatii de exprimare in textele prezentate. Singurul punct la care si Macovei a admis ca este excesiv este cel legat de interzicerea luarii de imagini la prinderi de infractori sau langa instante si parchete.
Esecurile lui Macovei
Una dintre principalele conditii cerute pentru integrarea in Uniunea Europeana a fost reformarea sistemului judiciar. Masurile luate in acest sens au facut ca steguletele rosii impuse Romaniei de catre UE sa fie inlaturate. Totusi, problemele din Justitiei nu sunt nici pe departe rezolvate. Increderea cetatenilor in sistemul judiciar este in continuare foarte scazuta. Iar responsabilii pentru aceasta situatie sunt chiar cei care se ocupa de destinele Justitiei. Alaturi de Consiliul Superior al Magistraturii, a carui activitate - cu bune si rele - va fi analizata in viitor de ZIUA, unul dintre cei care n-au reusit sa indrepte lucrurile este ministrul Justitiei. Dincolo de lucrurile bune pe care, indiscutabil, le-a realizat, gafele Monicai Macovei din cei doi ani de mandat au mentinut gradul scazut de incredere in actul de justitie. Insasi imaginea Monicai Macovei a fost afectata direct de anumite scandaluri in care a fost implicata. Prezentam in continuare inventarul nereusitelor sale ca ministru.
1. Desi a trambitat mereu ca vrea responsabilizarea magistratilor, prin Legea nr. 247/2005 pentru modificarea legilor reformei Justitiei, a modificat defectuos legea privind statutul magistratului (303/2004):
- a eliminat prevederea care stabilea ca abatere disciplinara a magistratilor incalcarea Codului deontologic al magistratului. Ca urmare, la finele lui 2005, CSM a clasat peste o suta de dosare disciplinare, in care s-au constatat incalcari ale codului deontologic;
- a eliminat conditia de buna-reputatie pentru a fi magistrat, motiv pentru care a devenit imposibila indepartarea din Magistratura a celor care nu comit abateri profesionale, dar se comporta in public in moduri scandaloase (magistrati care se dezbraca in public, apar in poze porno etc);
2. Pe motiv ca Guvernul raspunde pentru activitatea parchetelor, Macovei si-a acordat prin Legea 247/2005, proiectata de ea, puteri depline in a numi si revoca din functii, pe sefii Parchetului General, DNA si DIICOT (inclusiv sefi de sectii), atribut care in "legea Stanoiu" privind statutul magistratilor, revenea CSM. Macovei a lasat pentru CSM doar posibilitatea unui aviz consultativ asupra selectiei procurorilor sefi pe care ii propune spre numire presedintelui Romaniei. Cu toate aceste atributii, a revocat sefii DIICOT si ai principalelor Sectii din Parchetul General, "uitand" sa numeasca alti magistrati in locul lor vreme de peste un an, pana in ziua de azi. Sectiile decapitate au functionat prost, cu interimari, delegati in functie din sase in sase luni.
3. Pe de alta parte, Macovei a mentinut permanent o stare conflictuala cu CSM, in care e membru de drept, total neproductiva pentru bunul mers al Justitiei.
4. Monica Macovei a desfiintat Directia Generala de Protectie si Anticoruptie (fosta SIPA) in iunie 2006, fara sa motiveze de ce o face. In 2005 a promis public ca va face o investigatie asupra SIPA, si va da publicitatii neregulile ce vor fi gasite. Nu a facut niciodata insa acest lucru, desfiintand serviciul fara motivatii si fara sa dea publicitatii arhivele serviciului ori date din ele. Multi dintre ofiterii SIPA, in frunte cu procurorul Doru Dobocan (ultimul sef al DGPA), se regasesc azi in Directia de Prevenire a Criminalitatii din Mediul Penitenciar - considerat continuatoarea SIPA. Arhivele SIPA zac inca in Ministerul Justitiei.
5. Macovei a gafat lamentabil la inceputul lui 2006, cu proiectul de lege privind controlul averilor demnitarilor, pe care l-a prezentat alaturi de seful ANAF, Sebastian Bodu. Cei doi au prezentat o varianta de proiect prin care se permitea unor functionari publici perchezitia, fara mandat, in casele celor reclamati ca au acumulat averi ilicite. Proiectul a fost desfiintat de ZIUA in articolul "Securistul fiscal", iar ulterior, o serie de ONG-uri, aflate pana nu demult de partea lui Macovei (Transparency International, Centrul de Resurse Juridice etc), au criticat extrem de dur aberatiile juridice din proiect, care incalcau Drepturile Omului. Varianta acestui proiect a fost retrasa.
6. Instantele de judecata si parchetele - cu mici exceptii - nu sunt informatizate si nici nu sunt conectate la Internet. In Bucuresti numai Inalta Curte si Tribunalul Bucuresti au adresa de site, unde se pot consulta on-line listele de judecata, asa cum prevad standardele europene. La nici o instanta din tara (exceptie - Tribunalul Arges) nu se poate citi vreo sentinta pe Internet, asa cum cer normele UE, pentru a se asigura transparenta si evitarea aglomeratiilor din arhive.
Nu s-a rezolvat inca scandalul national legat de miile de magistrati care au dat in judecata Ministerul Justitiei pentru neplata restantelor salariale (scandal izbucnit sub guvernarea Nastase) si au obtinut incuviintari de executare silita a bunurilor ministerului.
Majoritatea salilor de judecata si sediile parchetelor sunt neincapatoare, insalubre, vechi si lipsite de aer.
Desi a anuntat de doi ani ca procurorii nu vor mai ocupa un loc la prezidiu, in complet, ci in banci, alaturi de avocati - pentru asigurarea egalitatii armelor intre acuzare si aparare - procurorii continua sa stea la prezidiu ca pe vremea justitiei comuniste.
Sentinta dubiosa in favoarea parintilor
Unul dintre scandalurile in care a fost implicata Monica Macovei priveste modul in care parintii acesteia au reusit sa castige in instanta imobilul in care locuiau. In vara anului 1996, Maria Petrini a notificat familia Gherghescu - parintii Monicai Macovei -, dar si societatea Apolodor ca este proprietarul de drept al imobilului situat in strada Intrarea Ioanid nr. 3, pe care il revendica. Dupa cateva luni, societatea Apolodor a vandut imobilul parintilor lui Macovei. Maria Petrini a dat in judecata familia Gherghescu, castigand la Tribunalul Bucuresti si la Curtea de Apel Bucuresti. Familia ministrului a formulat recurs, acesta fiind admis de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Modul in care a fost solutionat insa procesul de catre instanta suprema ridica numeroase semne de intrebare. Primul termen de judecata a fost fixat pentru data de 24 iunie 2005, la Completul nr. 1. Acesta a fixat urmatoarea infatisare pe data de 23 septembrie. In ziua judecarii, magistratii investiti sa solutioneze cauza au constatat cu surprindere ca dosarul a disparut. Cand in final a fost descoperit, Maria Petrini a constatat ca dosarul fusese deja judecat de un alt complet.
Clientii lasati balta de avocatul Macovei
ZIUA a dezvaluit ca din cauza Monicai Macovei, o femeie, cetatean roman domiciliat in Franta, a pierdut un proces. In 1999, Elvira Popescu Guillor a intentat un proces pentru a obtine un apartament in Bucuresti. Cum in prima instanta a pierdut, in apel a angajat-o pe Macovei, la acea vreme avocat in Baroul Bucuresti. Femeia nu se putea deplasa in Romania fiind operata, asa ca toate discutiile s-au purtat telefonic. Dupa circa trei luni, Macovei i-a comunicat clientei sale ca nu o poate reprezenta deoarece pe data de 15 septembrie, cand urma sa aiba loc un termen din proces, va fi plecata din tara la un simpozion. In acest caz, Macovei i-a recomandat un alt avocat, numai ca a uitat sa anunte instanta sa trimita actele de procedura la alta adresa decat cea a ei. Mai mult, chiar daca a primit citatia pentru termenul din 15 septembrie, Macovei a omis sa se conformeze dispozitiei instantei de a timbra apelul cu suma de 15.000 lei plus 1500 lei timbru judiciar. Macovei a uitat sa-i comunice chiar si avocatului pe care l-a recomandat Elvirei Popescu care sunt actele de procedura pe care nu le-a intocmit si sa-i ceara acestuia sa le pregateasca pentru a se putea prezenta in instanta. Peste toate, Macovei a uitat si sa anunte instanta ca nu o mai reprezinta pe Elvira Guillot. Prin urmare, femeia a pierdut procesul din cauza ca nu a timbrat apelul.

---

Despre autor: