"Ca sef al statului roman, condamn explicit si categoric sistemul comunist din Romania, de la infiintarea sa, pe baza de dictat, in anii 1944-1947 si pana la prabusire, in decembrie 1989. Luand act de realitatile prezentate in Raport, afirm cu deplina responsabilitate: Regimul comunist din Romania a fost ilegitim si criminal", a declarat presedintele Traian Basescu.
"Condamnand acest regim, statul democratic roman condamna instrumentele acestuia, in primul rand Partidul Comunist Roman si Securitatea. Vreau sa fiu bine inteles. Nu ma refer nici o clipa la marea masa a membrilor de partid, a caror unica activitate era sa-si achite cotizatia si sa participe lunar la sedinte golite de orice continut. Ma refer la institutia <<partidului conducator>>, deci la aparatul care a facut posibil regimul totalitar comunist. In cazul Securitatii, a fost vorba de o institutie esentiala in sustinerea statului totalitar comunist, ilegitim si criminal", a sustinut Basescu.
Presedintele a tinut sa isi exprime "regretul si compasiunea pentru victimele dictaturii comuniste". In numele statului roman, cer scuze celor care au suferit, familiilor lor, tuturor celor care, intr-un fel sau altul, si-au vazut destinele ruinate de abuzurile dictaturii", a spus presedintele. "Nu vreau sa devin <<Presedintele care a condamnat comunismul>>. Vreau numai sa fiu seful unui stat care considera ca aceasta condamnare tine de normalitate, ca, fara aceasta condamnare, vom inainta greu, vom inainta continuand sa caram in spate cadavrul propriului nostru trecut. Tot ceea ce vreau este sa cladim viitorul democratiei in Romania si identitatea nationala pe un teren curat", a insistat Traian Basescu. El a prezentat principalele argumente pentru "aceasta prea-mult amanata condamnare":
(1) Abandonarea intereselor nationale prin servilism in relatiile cu URSS, dupa impunerea guvernului-marioneta condus de Petru Groza (6 martie 1945). In felul acesta a debutat o perioada care a dus la intarzierea istoriei noastre cu cateva decenii.
(2) Anihilarea statului de drept si a pluralismului prin inscenari si fraude, mai ales dupa furtul alegerilor din noiembrie 1946.
(3) Distrugerea partidelor politice si a continuitatii constitutionale a statului roman, prin abdicarea fortata a Regelui Mihai.
(4) Sovietizarea totala, prin forta, a Romaniei, mai ales in perioada 1948-1956 si impunerea, sub numele de "dictatura proletariatului" a unui sistem politic despotic, condus de o casta profitoare (nomenklatura), strans unita in jurul liderului suprem.
(5) Politica de anihilare a unor intregi categorii sociale in numele luptei de clasa. Cei mai de seama reprezentanti ai elitelor din Romania au fost eliminati fie prin asasinat, fie prin deportare, intemnitare, munca fortata sau marginalizare. S-a recurs la o logica a vinovatiei colective si persecutarea familiilor celor banuiti de intentii ori actiuni anticomuniste. S-a recurs la utilizarea unor criterii aberante pentru a distruge sansele copiilor din familii cu "origine nesanatoasa" de a studia in invatamantul superior.
Ca urmare a politicii regimului comunist, au fost detinute in inchisori si lagare, deportate sau stramutate sute de mii de persoane. Cifrele propuse de cercetatori, luate in considerare de Comisie, se situeaza intre 500.000 si 2.000.000 de victime. Dificultatea estimarii provine din ascunderea sistematica de catre Securitate, Procuratura, Militie, Trupe de Graniceri si alte organe represive a informatiilor privind soarta multora dintre aceste victime.
(6) Persecutia minoritatilor etnice, religioase, culturale ori de orientare sexuala;
(7) Exterminarea grupurilor de partizani care reprezentau rezistenta anticomunista armata in munti (1945-1962);
(8) Represiunea impotriva cultelor si exterminarea sau persecutarea tuturor celor care se opuneau comunismului, deopotriva din randul majoritatii etnice romanesti, cat si din randul minoritatilor; oprimarea Bisericii Ortodoxe, desfiintarea Bisericii Greco-Catolice, persecutiile impotriva miscarii sioniste.
(9) Arestarea, uciderea, detentia politica sau deportarea taranilor care opuneau rezistenta fata de colectivizare. Lichidarea violenta a revoltelor taranesti (1949-1962).
(10) Deportarile cu scop de exterminare. Represiunile etnice. Gonirea si "vanzarea" evreilor si germanilor.
(11) Represiunea impotriva culturii, eradicarea valorilor nationale, respingerea artei si culturii occidentale, cenzura, arestarea si umilirea intelectualilor neinregimentati ori protestatari (1945-1989).
(12) Reprimarea miscarilor si actiunilor studentesti din 1956. Procesele impotriva studentilor protestatari, organizate de PMR, UTM, UASR si Securitate (1958-1960), precum si inscenarile din 1965 si din anii urmatori.
(13) Reprimarea miscarilor muncitoresti din Valea Jiului (1977), Brasov (1987) si a celorlalte greve din anii 1980. Arestarea si deportarea muncitorilor protestatari.
(14) Reprimarea oponentilor si disidentilor in anii '70 si '80. Arestarea si asasinarea celor mai curajosi oponenti - omorarea inginerului Gheorghe Ursu, condamnarea la moarte a diplomatului Mircea Raceanu, arestat si judecat in 1989; condamnarea la moarte a persoanelor pe care regimul le considera vinovate de tradare.
(15) Distrugerea patrimoniului istoric si cultural prin demolarile din anii 1980 (un sfert din centrul istoric al Bucurestiului), inspirate de grandomania lui Ceausescu si de obsesia lichidarii marilor repere culturale si istorice. Constrangerea unei pareri a populatiei Romaniei de a-si parasi locuintele in numele politicii de "sistematizare" a zonelor rurale.
(16) Consecintele dezastruoase ale "politicii demografice" (1966-1989) soldate cu mii de morti.
(17) Impunerea unor norme aberante privitoare la "alimentatia rationala", infometarea populatiei, oprirea caldurii, starea de mizerie, de disperare provenita din degradarea fizica la care regimul a condamnat un intreg popor.
(18) Utilizarea mizeriei materiale si morale, precum si a fricii, ca instrumente de mentinere a puterii comuniste. Pretinzand ca implineste dezideratele marxismului, regimul a tratat o intreaga populatie ca pe o masa de cobai supusi acestui absurd experiment de inginerie sociala.
(19) Distrugerea reperelor morale ale societatii romanesti si a valorilor ei de solidaritate, in lipsa carora un popor nu poate deveni autorul liber al propriei sale istorii.
(20) Masacrarea cetatenilor revoltati, din ordinul lui N. Ceausescu, cu aprobarea conducerii PCR, si cu participarea efectiva a unor unitati ale Armatei si Securitatii, in timpul Revolutiei anticomuniste din Decembrie 1989. (Anca HRIBAN)
Solicitarile presedintelui
Presedintele a adresat Parlamentului o serie de solicitari, facute pe baza propunerilor membrilor Comisiei prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste, ce se regasesc in Raportul final. "Mi-au retinut atentia urmatoarele pentru care ma adresez dumneavoastra sub forma unor solicitari, pe care daca le acceptati, sa vi le si asumati", a spus seful statului:
"Solicit sustinerea de catre Camerele Reunite ale Parlamentului a declaratiei mele de condamnare a crimelor comunismului, de regret si de compasiune fata de victimele acestora, in spiritul Rezolutiei nr. 1481 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei din 25 ianuarie 2006.
Sustin propunerile Comisiei de stabilire a unei zile comemorative in memoria victimelor represiunii si terorii comuniste si propunerea ridicarii in Capitala a unui Monument al Victimelor Comunismului.
Sustin infiintarea in Bucuresti a unui Muzeu al Dictaturii Comuniste din Romania. Acest muzeu va fi in egala masura un loc de memorie si unul al afirmarii valorilor societatii deschise. Pe langa Muzeu este necesara crearea unui centru de documentare destinat informatiei publice, cu acces neingradit, in care sa fie colectionate documente esentiale pentru intelegerea fenomenului comunist, a universului concentrationar, a propagandei ca mijloc de constrangere spirituala.
Propun organizarea unei expozitii permanente in cadrul Palatului Parlamentului, cu documente ilustrative pentru ideea de politie politica, documente care sa fie reprezentative pentru fenomenul incalcarii drepturilor civile fundamentale in Romania comunista.
Sustin organizarea unui ciclu de conferinte in marile centre universitare din tara, in care sa fie prezentat continutul Raportului, insotit de explicatii, comentarii si documente ilustrative.
Propun formarea unui grup de cercetatori, sub egida Administratiei Prezidentiale, care sa elaboreze, o Enciclopedie a comunismului romanesc. Acelasi grup va lucra pentru sintetizarea Raportului final sub forma unui manual scolar.
Sustin necesitatea identificarii unor solutii legale in vederea anularii condamnarilor emise pe baza unor articole cu caracter politic, anularea pedepselor cu inchisoare si munca fortata rezultate pe baza decretului 153/1970 privind "parazitismul social", "anarhismul" si orice alt "comportament deviant". Dezavuarea legii nr. 5 din 6 august 1978 pe baza careia se putea desface contractul de munca pentru "abateri de la etica si echitatea socialista".
Sustin modificarea cadrului legislativ prin care sa fie inlesnita procedura de acordare a cetateniei romane celor carora le-a fost retrasa de statul totalitar.
Sustin modificarea si completarea cadrului legislativ privind accesul la arhivele legate de perioada comunista. La 17 ani de la Revolutia din decembrie 1989, a sosit din plin clipa transparentei si accesibilitatii arhivelor comuniste. Obstacolele intalnite de catre membrii si expertii Comisiei trebuie inlaturate de urgenta si fara ezitari. Legea Arhivelor Nationale trebuie modificata imediat in ceea ce priveste termenele de acces la arhivele de interes istoric. Neglijarea indeplinirii obligatiei de modificare a Legii Arhivelor arata lipsa de vointa politica in a acorda un acces nediscriminatoriu la arhivele de interes pentru cercetatorii regimului comunist. O Romanie democratica este una in care accesul la istorie, deci la arhive, este liber si neingradit.
Sustin solicitarile fostilor detinuti politici legate de recunoasterea publica a tragediei prin care au trecut.
Sustin propunerea privind infiintarea unui sistem de 12 burse acordate anual, pe baza de concurs, unor cercetatori (sub 40 de ani) interesati de cercetarea diverselor aspecte ale dictaturii comuniste.
Afirm necesitatea adaptarii Raportului Final pentru obiective cu caracter didactic (un manual despre dictatura comunista din Romania) care sa fie predat in invatamantul mediu". (Anca HRIBAN)
Tariceanu: Un demers justificat
Premierul Calin Popescu Tariceanu a declarat ieri dupa sedinta Parlamentului, ca saluta initiativa presedintelui Traian Basescu de prezentare a raportului privind condamnarea regimului comunist, dar regreta modul in care s-a desfasurat sedinta celor doua Camere. "Eu consider ca desprinderea de comunism si condamnarea comunismului este un act necesar", a spus Tariceanu, adaugand ca Guvernul a initiat o serie de actiuni care au prefigurat demersul presedintelui Basescu. Primul-ministru a enumerat unele dintre actiunile Guvernului in acest sens: modificarea Legii deconspirarii arhivelor Securitatii, legea Lustratiei si crearea Institutului de studiere a perioadei comuniste. El a sustinut ca Romania trebuia sa condamne regimul comunist de multa vreme si ca demersul presedintelui Basescu este pe deplin justificat. Tariceanu a mai spus ca raportul comisiei prezidentiale trebuie studiat si ca acesta va avea un impact asupra societatii romanesti, in special asupra generatiei mai tinere. "Sper ca raportul sa indeparteze si indoielile celor care isi puneau intrebari in legatura cu adevarata natura a regimului comunist, daca a fost sau nu benefic", a mai spus Tariceanu, citat de Mediafax, adaugand ca raportul vine sa intareasca ceea ce s-a intamplat din 1990 incoace. (R.G.)
PNL sustine "in principiu"
Liberalii sustin "in principiu" concluziile Raportului Tismaneanu, dar au catalogat drept "bizara" solicitarea presedintelui Basescu de a se elabora un studiu pentru condamnarea comunismului, criminalitatea acestui regim tinand de domeniul evidentei. "PNL sustine, in principiu, concluziile Raportului Tismaneanu, desi multe dintre lucrurile prezentate sunt cunoscute. PNL a fost primul care, imediat dupa 1990, a dorit impunerea in viata politica a punctului 8 din Declaratia de la Timisoara", a declarat ieri presedintele Comisiei de Etica a PNL, Adrian Iorgulescu (foto), la finalul sedintei conducerii PNL. Ministrul a perorat ca, in nenumarate randuri, liberalii au solicitat reforma morala a clasei politice din Romania. El a insistat ca PNL i-a condamnat nu doar pe cei care au colaborat cu Securitatea, ci si pe "cei care au colaborat cu regim comunist" ca atare. "Credem ca sunt lucruri care trebuie spuse, pentru ca este firesc ca trecutul sa fie cunoscut si asumat", a completat Iorgulescu. (R.G.)