Isabella este ultimul copil pe care Jill il va aduce pe lume, pentru ca ea s-a decis: iese la pensie. Jill are o meserie mai putin obsinuita: este cea mai prolifica mama surogat din Marea Britanie.
"Nu mai pot face asta. Ma simt batrana, am 42 de ani. Este suficient, desi uneori imi doresc sa fi inceput asta mai devreme, ca sa pot naste mai multi copii. Deja acum, in cazul Isabellei, nu am mai simtit nici o legatura intre mine si ea, desi, biologic, e parte din mine. Ma bucur mult ca s-a nascut sanatoasa, dar atat. Nu am simtit ca as fi vrut s-o pastrez", povesteste Jill, care este un paradox: desi a fost mama de sapte ori, ea nu are nici un fel de caldura materna.
"Pentru ca Isabella s-a nascut mai devreme, parintii ei nu erau pregatiti, si cand au vazut-o, au fost in extaz. Nu mai stiau cum sa-mi multumeasca. Pentru asemenea momente am muncit atatia ani".
Jill i-a ajutat pe arheologii John, de 50 de ani si Molly de 45, care nu puteau avea copii, sa fie o familie. Ea povesteste cum este sa lupti cu instinctul matern: "prima data a fost foarte greu sa las bebelusul din maini, insa pe masura ce au trecut anii, m-am obisnuit. Este incredibil cum intra un cuplu in maternitate si iese o familie. Asta ma face sa ma simt foarte bine, insa deja stiu ca peste cateva zile - cand imi va veni laptele - voi plange si voi fi foarte suparata. Insa este ceva hormonal, nu pentru ca mi-e dor de bebelus sau pentru ca-l vreau inapoi. Dupa ceva vreme, trece si asta".
"Vad copiii din cand in cand"
Jill are pe peretii camerei deocamdata fotografiile a sase bebelusi surogat pe care i-a adus pe lume: Lucy, de 14 ani, Bertie, 12 ani, Jamie, opt ani, David, cinci ani, Sam, patru ani si Alexandra de doi ani. Jill insista ca nu are nici un fel de sentimente materne pentru cei sase.
"Sunt prietena in continuare cu parintii, si mai vad copiii din cand in cand, care stiu ca eu sunt "tummy mummy" (un nume de alint pentru mama purtatoare), insa atunci cand ii vad, nu ma gandesc asa ca sunt copiii mei.
Ce o face pe Jill Hawkins, femeie singura, fara copii, sa poata sa dea sapte copii, fara nici un regret? Cum poate ea sa ajunga oare singura acasa, unde o asteapta trei pisici pe care le-a adoptat? Si cum nu poate fi ea fericita, care a facut fericite atatea mame? Dupa nasterea ultimului copil, Jill pare mai necajita ca a pierdut premiera filmului Casino Royale, decat ca a dat copilul pe care l-a purtat noua luni in pantece. "Nu-mi doresc copii. Sunt multumita de independenta mea si nu-mi place sa stau pe podea sa ma joc cu jucarii. Am pisicile mele, si-mi sunt suficiente", explica ea.
Cine este Jill? La inceput, era o femeie singura, nefericita, care avea o parere foarte proasta despre ea, din cauza problemelor de greutate. A fi mama surogat insemna pentru ea ca poate ocupa un gol pe care mancarea nu il putea umple. "Simteam ca sunt si eu buna la ceva, ca am puterea sa fac oamenii fericiti. Timp de noua luni nu-mi faceam probleme in ceea ce priveste greutatea mea, iar familiile copiilor se apropie foarte mult de mine, ca si cum ar face parte din familie".
Dupa prima nastere, Jill a facut depresie si, dezgustata de greutatea ei, a incercat sa se sinucida. Dandu-si seama de ce a facut, femeia s-a dus la psiholog si si-a facut un bypass gastric, si a slabit foarte mult.
Desi oficial mamele surogat nu sunt platite pentru serviciile lor, acestea primesc mii de dolari ca si "cheltuieli". Acum, Jill va suferi cateva operatii estetice (la burta si la sani) si are de gand sa se bucure de viata, pentru ca a slabit si pentru ca se simte bine, ca niciodata, in propria-i piele.