Pariul pe Mircea Geoana

In perspectiva imediata a Congresului PSD, pentru acest partid este de o importanta vitala deznodamantul. Cine va fi ales? Mircea Geoana sau Sorin Oprescu? Odata instalata o conducere stabila, care evident inseamna si intreaga camarila, aceasta formatiune care se identifica cu polul de stanga va marca sfarsitul declinului post electoral si inceputul ascensiunii care o poate duce catre un mandat guvernamental in perioada 2008-2012. Sau chiar inainte. In principiu, PSD aflat in opozitie, pentru a-si asigura cresterea dupa acest Congres, poate sa nu mai faca nimic. Poate sta pur si simplu in expectativa. Dar experienta politica a liderilor sai ne sugereaza ca partidul va deveni din ce in ce mai activ. Alegerile de duminica sunt vitale, insa nu numai pentru PSD. La ce ma gandesc facand aceasta afirmatie? La faptul ca, in actuala conjunctura politica, jocurile nu mai sunt facute in datele lor esentiale - dincolo de obisnuitele harjoneli - nici la Cotroceni, nici la Palatul Victoria si nici in Modrogan, ci pe Kiseleff. Acolo unde, probabil, va fi inscaunat Mircea Geoana presedinte. PSD va fi in perioada imediat urmatoare partidul care va decide daca alianta care si-a pierdut majoritatea mai poate guverna sau nu. Daca in eventualitatea in care PNL ar ramane singur, va fi sustinut parlamentar sau nu pentru a guverna la foc mic. Sau daca va fi alcatuita o noua configuratie politica care ar putea gestiona treburile statului in urmatorii doi ani. Daca vor fi anticipate sau nu. Toate afirmatiile de mai sus sunt cateva dintre principalele argumente care subliniaza importanta evenimentului ce se va consuma duminica.
Cum se explica titlul acestui editorial? De ce nu am adoptat un ton neutru? Nu cumva suntem partizani?
Orice exercitiu de analiza politica ne obliga la evaluari. Si la prognoze. In aceasta cursa, in care principalii protagonisti sunt Geoana si Oprescu, exista mai multe argumente care il dau favorit pe primul. Este adevarat ca Geoana a ajuns presedinte interimar cumva la intamplare. La data la care evenimentul s-a petrecut, PSD era in criza. Chiar intr-o degringolada, daca ne gandim ca, desi a avut cel mai bun scor electoral dintre toate partidele, pus fata in fata cu Alianta DA care acum tocmai se face praf si pulbere, a inregistrat mai putin cu un parlamentar. Ceea ce i-a permis lui Basescu sa forteze o alta majoritate, sa instaleze un alt guvern decat cel al PSD si sa declanseze dosariada penala impotriva fostilor guvernanti. In aceasta situatie, greii partidului, care inertial continuau sa-si puna contre, au actionat ca o "gramada" intr-un meci de rugby. Batandu-se la firul ierbii pentru minge. In timp ce "Prostanacul", mai usor, s-a cocotat deasupra apucand balonul cu maini tremurande. Abia apoi, cumparandu-si timp, el a dobandit trasaturi ale unui veritabil lider politic. Geoana si-a facut campanie in intreaga tara, in timp ce Oprescu a intrat in cursa mult prea tarziu. Intre timp, in plan intern, raporturile de putere sunt ca si transate. Secretarul general PSD, Miron Mitrea, si-a utilizat intreaga autoritate in teritoriu pentru ca, asigurandu-i victoria lui Geoana, sa-si poata conserva functia. La fel au procedat vicepresedintii. Doua lovituri de teatru consacra victoria lui Geoana inaintea deznodamantului: adjudecarea grupului de la Cluj cu influenta reala a acestuia nu numai in Ardeal ci in intreaga tara si, sau mai ales, un acord cvasitacit de colaborare cu Ion Iliescu care, o fi el cu sufletul alaturi de Oprescu, dar, in planul pragmatismului, prefera sa stea in tabara virtualului invingator, pentru ca o garantie asupra statutului sau, de presedinte de onoare PSD, ii poate conferi si o mai mare imunitate in fata terorii de tip iacobin, dezlantuita de la Cotroceni.

---

Despre autor: