De la 1 ianuarie 2007, universitatile private risca sa intre in faliment laolalta cu 20% dintre cele de stat. Este principala predictie a lui Mircea Miclea, proaspatul presedinte al Comisiei de educatie de la Cotroceni.

La un an de cind si-a dat demisia de onoare pe motiv ca nu a primit un buget de 5% din PIB, fostul ministru al Educatiei Mircea Miclea se intoarce. Insa nu pe o functie de demnitar, ci de expert.

Presedintele Basescu, dupa ce a solicitat reforme radicale in educatie, si-a facut propria comisie de specialitate si a dat-o pe mina lui Miclea. Comisia incearca sa isi asume intocmirea strategiilor de educatie pe termen lung.

Ce se va intimpla de la 1 ianuarie 2007 in sistemul educational?

Pina in 2012 va fi o scadere cu aproximativ 20% a cohortei de virste intre 18 si 24 de ani. La aceasta se mai adauga si migratia. Dupa 1 ianuarie, multi elevi si studenti vor pleca la studii in strainatate. Taxa pe care o vor plati va fi la fel cu cea platita de cetatenii tarii respective. Taxele sint accesibile si pentru noi. In Franta, la universitati, o taxa de studii pleaca de citeva sute de euro si ajunge la 1.000 de euro. Pentru nivelul de licenta, trendul este ca studentul sa faca scoala aproape de casa. Aici nu vor fi multi care vor pleca. Dar la nivel de masterat da. Per total, aproximativ 10% dintre ei vor pleca la master, iar la doctorat 20-25%. E riscant sa dai un procentaj pentru ca an de an vor pleca din ce in ce mai multi.

Acest lucru are un avantaj: mobilitatea studentilor care pleaca la o universitate de afara si apoi se intorc. Pe de alta parte, vom avea o migrare mai mare a creierelor.

Vom mai avea si alte oportunitati pe care nu stiu daca le vom putea valorifica: sansa de a intra in retelele de cercetare, care va fi mult mai mare; vom avea acces la fondurile europene, dar trebuie sa avem proiecte. Intrarea in UE va fi ca o lupa pusa deasupra noastra si va scoate in evidenta micimea noastra exact cit este.

Care universitati nu vor rezista si vor da faliment?

In primul rind nu vor rezista acele universitati care au specializari care se suprapun. De exemplu, antropologie se face la facultatile de filosofie, de istorie, de sociologie si de stiinte politice. Le-au creat pentru a-si face numarul de norme. Vor avea de pierdut universitatile care ofera educatie de proasta calitate si evident ca majoritatea universitatilor particulare vor avea de suferit. Singura lor sansa este sa se axeze mai mult pe partea de cercetare, dar sa faca cercetare ca lumea. Mai pot sa ofere si educatie pentru adulti. Adica sa se faca cursuri de scurta durata, dar asta inseamna sa ai universitati foarte pragmatice pentru ca pe omul angajat nu poti sa-l duci cu vorba. Astfel obtii si bani mai multi intr-un timp foarte scurt.

Universitatile de stat, in schimb, vor ramine pina in 2010 fara studenti. Cel putin 20% vor fi desfiintate pentru ca natalitatea a scazut, la care mai adaugam si migrarea la studii in strainatate. Universitatile au facut si marea prostie de a infiinta sectii noi de la an la an, fara sa isi dea seama ca multe nu mai functionau. S-a mers pe o dezvoltare de tip societate socialista multilateral dezvoltata: facem cit mai multe si cit mai diverse, in loc sa vina si sa spuna ca fac doar pe trei domenii, care sa atinga virful. Si rezultatul este colaps, facem multe si proaste. Rezultatul: nu sintem in top 500.

Presedintele a spus ca vrea sa vada prima universitate romaneasca clasificata in acest top. Care va fi aceea?

Sanse are Universitatea din Bucuresti, daca se va asocia cu Institutul de fizica de la Magurele, institut care produce cam 70% din cercetarea romaneasca. Dar aici sint orgolii stupide. A doua ar mai fi Universitatea „Al. I. Cuza" din Iasi, a treia, Universitatea „Babes-Bolyai" din Cluj. Se mai poate crea un consortiu din mai multe universitati, care sa fie ca o scoala de studii avansate, centrata numai pe studii de masterat, pe doctorat, postdoctorat. Acest lucru se cere, nu citi studenti ai in anul I.

Sistemul nostru va face fata cerintelor UE?

Se va face o diferentiere. Citeva departamente din cadrul unor universitati vor juca la nivel european, altele vor fi in categoria B, altele in C si altele se vor desfiinta. Iar universitatile nu vor mai putea sa se fofileze si sa invoce diferite motive pentru lipsa calitatii. Nu vor mai fi domnisoarele cochete care vor, dar nu vor.

Asta inseamna ca nu vor mai fi SRL-uri care sa dea diplome pe banda?

O vreme vom mai avea, pentru ca universitatile se vor incrincena sa le dea facilitati studentilor, sa le dea studii aproape pe gratis, taxe din care nu-si acopera costurile. Exact ceea ce fac si acum, si asta este deja aproape prostitutie.

Comisia prezidentiala va analiza activitatea ministerului condus de Mihail Hardau De ce a trebuit sa vina presedintele sa formeze o comisie in subordinea lui pentru a realiza strategii? De acest lucru nu trebuie sa se ocupe ministrul Educatiei? Presedintele are avantajul de a fi deasupra partidelor si are o mai mare stabilitate decit un ministru sau un guvern. O mare problema din 1990 si pina astazi este ca s-au tot inceput reforme de aproape fiecare ministru care venea cu varianta lui. Pentru stabilitate si coerenta comisia a fost preluata de Presedintie.

Comisia are, in primul rind, functia de a produce optiuni strategice de dezvoltare a educatiei si apoi de a le fundamenta pe baza de analiza pentru a ajunge la ceea ce ne cere si Uniunea Europeana (o politica bazata pe dovezi). Plus ca Agenda Lisabona, prin care Europa doreste sa devina cea mai performanta economie a cunoasterii, va deveni agenda noastra si este foarte important cum se va implementa acest document (nu cum s-a implementat Procesul de la Bologna). Pentru acest lucru, Comisia de la Cotroceni va elabora strategia. In al doilea rind ea are functia de a coagula elitele. Deja primul pas s-a facut chiar prin modul de constituire. Vicepresedintele este un reprezentant al diasporei romanesti. Presedintele are nevoie de cit mai multe elite in jurul clasei politice, pentru ca pina acum politica s-a realizat pe baza de carisma sau pe interesele unora sau relatiile altora.

Practic, comisia va propune solutii la probleme clare, bazate pe analize, in functie de costuri, de impact, si nu pe vorbe. De exemplu, vom face o analiza a institutiilor din domeniul Educatiei. Se vor lua mai intii problemele fundamentale care trebuie rezolvate si apoi se va vedea in ce masura le rezolva departamentele acelei institutii. Trebuie create institutii care sa rezolve probleme, nu ca sa ne angajam nepotii, nu ca sa avem putere si sa comandam pe cineva.

Ce institutii trebuie luate la puricat?

La minister si la inspectorate in primul rind. Sint multe structuri in subordinea ministerului, iar din analiza pe care am inceput noi sa o facem cam 60-70% dintre structuri aveau suprapuneri. Dar nu s-a facut pe intregul minister, ci pe principalele directii. Noi am inceput o analiza functionala a ministerului, dar din pacate aceasta nu s-a mai continuat. Sint lucruri care nu sint facute de nici un departament, iar altele sint facute de doua-trei departamente.