De ce defectau scanteistii si agerpresistii? Ce le lipsea acestor ziaristi VIP care aveau un statut aparte in Romania? Erau, majoritatea, absolventi de stefan Gheorghiu. Aveau salarii mari, locuinte in cartiere de lux, aveau posibilitatea sa pl
De ce defectau scanteistii si agerpresistii? Ce le lipsea acestor ziaristi VIP care aveau un statut aparte in Romania? Erau, majoritatea, absolventi de stefan Gheorghiu. Aveau salarii mari, locuinte in cartiere de lux, aveau posibilitatea sa plece "afara", atat in tari comuniste cat, mai ales, in tari capitaliste aproape oricand. Asta in timp ce romanul de rand se chinuia sa plece si pana in Bulgaria. Sunt mai multe ipoteze privind motivul defectarii: orgoliu gazetaresc la unii, setea de libertate la altii. Nu este exclusa total nici posibila ademenire din partea unor servicii straine. si, de ce nu, varianta sa fie plantati drept "cartite" sub legenda unei "fugi" din sistem, cum este posibil sa fi fost cazul unui fost scanteist din reteaua externa, Alexandru Gheorghiu, alias Popa, alias Adragutei, despre care am mai scris si despre care se presupune ca a fost transformat de serviciile secrete intr-o "fantoma", adica in agent deplin conspirat. Prezentam in continuare, in premiera absoluta, lista completa a defectorilor "Scanteii" si cateva cazuri de defectori celebri.
O misterioasa "lista secreta"
O foaie ingalbenita de vreme, impaturita, pliata in doua. Pe ea sunt trecute, cu cerneala albastra, in doua culori diferite, 14 nume. Primele 12 nume scrise cu o culoare mai deschisa, au fost, probabil, asternute acolo de o anumita mana nevazuta, probabil a unui securist. Ultimele doua nume indica grafia unei alte maini. Fapt care demonstreaza ca lista a fost completata in timp. Deasupra celor 14 nume, ca titlu, scrie doar atat: "Din 1970, pana in prezent". Daca pe acea lista nu ar fi aparut numele lui Paul Diaconescu, defectorul de la Paris, despre care am scris in mai multe randuri, nu am fi stiut, probabil, niciodata, ca acel "inscris" este, de fapt, "lista defectorilor scanteisti". Din investigatiile noastre, am descoperit ca si dupa defectarea lui Diaconescu si retragerea tuturor corespondentilor, dublata de o inasprire a conditiilor plecarilor in stainatate, scanteistii au continuat sa defecteze. Inainte sau dupa "cutremurul Diaconescu", au mai ales libertatea, in diverse moduri, jurnalisti mai mult sau mai putin celebri, printre care-i amintim pe Ion Manea, Alexandru Mirodan, Sorin Mladoveanu, Mariana Sasarman, Nicolae "Nic" Ionescu, Ilie Tecuta (fost corespondent la Pekin) si Constantin Alexandroaie (fost corespondent la Washington). Ultimii doi sunt doua exemple graitoare de fosti membri ai "retelei externe", retrasi in '76 si care, imediat ce au avut ocazia sa iasa in lumea libera, au ales, evident, libertatea. Tot atatia autoexilati, tot atatea legende. Pentru ca, intr-adevar, au fost si inca mai sunt numeroase povesti care au circulat si inca mai circula in legatura cu defectarea unuia sau altuia dintre scanteisti spre lumea libera. Toate aceste cazuri au insa particularitatile lor, dramatismul lor. Dintre toate, noi vom contura doar cateva, oprindu-ne, cu precadere, la doua dintre ele: cazul Liman, primul scanteist defector, si cel al lui Alexandroaie, omul care a defectat "dupa cutremur" (Diaconescu, de la Paris) si care a reajuns in America, via Africa.
Primul defector
Putini stiu ca tatal reputatului jurnalist spaniol de origine romana Adrian Mac Liman, care se numara printre putinii jurnalisti nemusulmani care i-au luat un interviu lui Bin Laden (interviu despre care a scris recent presa din Romania) este fiul primului scanteist defector, al primului ziarist de la Scanteia care a ales libertatea. Este vorba despre Horia Liman, alias Lehman, un gazetar cu veleitati de rafinat condeier care a scos, la Bucuresti, in perioada anilor '30 (septembrie 32-martie '33), impreuna cu Dan Petrasincu si Ieronim serbu, o revista intitulata "Discobolul". O revista lunara cu profil moderat de stanga, o revista in care a publicat, printre altii, si renumitul scriitor proletcultist Eugen Jebeleanu, cel care l-a facut pentru prima data cunoscut pe Nicolae Ceausescu (pe cand viitorul dictator avea doar 14 ani). Fapt care i-a dat o aura de infailibilitate lui Jebeleanu, chiar si in momentele cand, poate tocmai de aceea, isi permitea sa fluiere in "biserica partidului". Horia Liman (nascut in 1912) a fost primul si ultimul corespondent al Romaniei, in Elvetia. Ultimul pentru ca, de acolo, a defectat, si Romania nu a mai trimis in tara cantoanelor niciodata niciun coresponent. Aflat la post, in Elvetia, impreuna cu familia, Liman, deodata, ii scrie lui Popescu-Dumnezeu, redactorul-sef de la Scanteia, o scrisoare dura prin care-si exprima nemultumirea pentru interventiile pe text ale sefilor sai directi din tara. si prin care ii cerea temutului Popescu-Dumnezeu sa ia act ca el, Horia Liman, nu se mai intoarce in tara. Totusi, prin "depesa de defector", Liman promitea, isi lua angajamentul solemn ca nu va denigra tara, poporul si partidul, prin ceea ce va scrie in lumea libera.
Cazurile Manea si Mirodan
Despre autor:
Sursa: Adevarul
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.