Aromanii din Romania isi cer drepturile, iar Guvernul trebuie sa gaseasca solutii in acest sens. Ei anunta ca vor sa participe la alegerile din 2008 pentru a putea fi recunoscuti ca minoritate.

„Sintem analfabeti in propria limba. Vrem ca limba noastra sa se predea in scolile unde sint elevi aromani, iar acest lucru se poate rezolva cu un simplu ordin de ministru al Educatiei", spune Costica Canacheu, deputat si presedinte al Consiliului Director al Asociatiei aromanilor. In Romania traiesc aproximativ 26.500 de aromani, dintre care doar 1.300 sint vorbitori de limba materna, asa cum arata si ultimul recensamint din 2002. In Asociatia comunitatii aromane sint inscrisi 6.800 de aromani, care au virste de peste 16 ani. Ei doresc sa fie recunoscuti ca minoritate nationala. „Avem argumente legale in acest sens, cum sint Conferinta-Cadru a Consiliului Europei, declaratia ONU care face referire la drepturile persoanelor, actul final de la Helsinki si Carta de la Paris", spune Canacheu.

Dezlegare la minoritate

Ministerul Educatiei, Ministerul de Externe, Ministerul Culturii si Departamentul pentru Relatii Interetnice pregatesc aromanilor un raspuns. „Ministerele trebuiau pina la 1 septembrie sa formuleze solutiile pentru a rezolva solicitarea comunitatii aromane si iata ca au trecut aproape trei luni de atunci", spune Canacheu. Mai mult, si Patriarhia Romana ar trebui sa dea o dezlegare pentru recunoasterea lor. Pentru ca Legea minoritatilor nu prevede recunoasterea lor ca minoritate, „vom participa la alegerile din 2008", dupa cum spune Costica Canacheu. „Asociatia noastra este membra in Uniunea Federala a Natiunilor Europene. Avem recomandarea 1333, in urma careia s-a intocmit un proiect de ordonanta pentru rectificarea Conventiei-Cadru privind protectia limbilor regionale si minoritare", spune Costica Canacheu. Zonele in care traiesc cei mai multi aromani sint Constanta, Bucuresti, Tulcea, Slobozia, Calarasi, Timisoara si Ilfov, insa doar in judetul Constanta, in citeva scoli generale din Kogalniceanu si Ovidiu, se preda limba aromana.

Populatia cu cele mai multe denumiri

Armani, macedoni, macedo-romani, macedovlahi, tintari, eleno-vlahi, vlahoi, ciobani sint doar citeva denumiri ale aromanilor in Balcani. De exemplu, in sudul Albaniei li se spune rrmani, vlasi li se spune in Serbia si in Bulgaria, morovlahi in Muntenegru, iar mavrovlahi in Grecia. In cartile de istorie, aromanii sint pomeniti ca vlahi, denumire deja internationalizata. Poetul si avocatul George Vrana recunoaste ca exista contradictii asupra originii lor. „Unii spun ca limba noastra este un dialect al limbii romane, altii ca este o limba de sine statatoare", spune George Vrana. In schimb, Matilda Caragiu, academician de origine aromana, crede ca aromana este un dialect al protoromanei, nu al limbii romane. Singura forma de aparare „a fost unitatea familiala, pentru ca am fost raspinditi in toata zona balcanica", spune Costica Canacheu.

Romania, singura speranta

In urma cu citiva ani, profesorul aroman Vasile Barba din Freiburg, Germania, spunea intr-un interviu: „Eu sint azi in virsta si privesc cu mare teama la evolutia destinului aromanilor. Peste tot in Balcani soarta lor este ingrijoratoare. Nu am ce face si trebuie sa-mi pun sperantele tot in Romania. Ea este, daca nu patria noastra natala, precum in cazul daco-romanilor, singura noastra patrie pe acest pamint". Printre aromanii contemporani se afla Gica Hagi, Gigi Becali, Dan Drosu Saguna, Matilda Caragiu, Ion Caramitru, Dan Pita, iar printre cei istorici se numara Dimitrie Bolintineanu, Heliade Radulescu, Anton Pann, Alexandru Odobescu, Gala Galaction.

"Tatal nostru" in aromana Tatalu a nostru cari hi tu tseru

Si si-ayiseasci numa a Ta

S-yini amiraljiea a Ta

S-faci vrearea a Ta, ashi cum tu tseru, sh-pisti locu.

Pinea a noastri atsea di tutui dzilili da-ni u a noaui adzi

Sh-nu ni pindzi noi tu pirazmo, ma ni aveaglji di atselu arau

Ci a Ta easti amiraljiea, sh-putearea sh-doxa

A Tatalui sh-a Hiljiului sh a Simtului Duh, tora sh-daima sh-tu eta a etiloru

Aminu