Curtea Europeana a Drepturilor Omului a pronuntat pe 30 noiembrie hotararile in cauza Rotaru si Cristian impotriva Romaniei si in cauza Vladut impotriva Romaniei, constatand incalcarea dreptului de proprietate.
Instanta de la Strasbourg a oblig
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a pronuntat pe 30 noiembrie hotararile in cauza Rotaru si Cristian impotriva Romaniei si in cauza Vladut impotriva Romaniei, constatand incalcarea dreptului de proprietate.
Instanta de la Strasbourg a obligat statul roman la restituirea imobilului, in cazul in care restituirea nu este posibila, la plata sumei de 45.000 euro (cu titlu de daune materiale) si a sumei de 3000 euro (cu titlu de daune morale), in primul caz, si la plata sumei de 5000 euro (cu titlu de daune materiale), in al doilea caz. In prima cauza, dreptul de proprietate al reclamantilor asupra unui imobil supus nationalizarii a fost recunoscut printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, instanta constatand aplicabile dispozitiile Legii nr 112/1995 in ceea ce priveste restituirea imobilului fostilor proprietari. Potrivit Rompres, pana la finalizarea cauzei avand ca obiect stabilirea dreptului de proprietate asupra imobilului si rezolvarea situatiei juridice a acestuia, societatea care dobandise anterior imobilul de la stat, ca urmare a privatizarii, a procedat la vanzarea acestuia. Contractul de vanzare-cumparare nu a fost desfiintat pe cale judecatoreasca, reclamantii fiind indrumati sa urmeze procedura reglementata de Legea 10/2001. Curtea Europeana, referindu-se si la cauzele precedente Paduraru contra Romaniei si Porteanu contra Romaniei, a considerat ca imposibilitatea exercitarii dreptului de proprietate, cauzata de vanzarea imobilului, combinata cu lipsa oricarei despagubiri constituie o sarcina disproportionata si excesiva, incompatibila cu respectarea dreptului de proprietate.
Statul i-a vandut apartamentul
In cea de-a doua cauza, Vladut impotriva Romaniei, dreptul de proprietate al reclamantei asupra unui imobil supus nationalizarii a fost recunoscut cu efect retroactiv, printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. Pana la finalizarea cauzei avand ca obiect stabilirea dreptului de proprietate asupra imobilului si rezolvarea situatiei juridice a acestuia, statul prin unitatile specializate a procedat la vanzarea apartamentului in litigiu. Contractul de vanzare-cumparare a fost desfiintat pe cale judecatoreasca, procesul finalizandu-se in octombrie 2004, astfel ca mostenitoarea reclamantei a intrat ulterior in posesia imobilului. Curtea Europeana a considerat ca privarea reclamantei de dreptul sau de proprietate, pe o perioada de 7 ani, combinata cu lipsa oricarei despagubiri, constituie o sarcina disproportionata si excesiva, incompatibila cu respectarea dreptului de proprietate.
Vicecampioni la CEDO
Romania este pe locul doi la numarul de reclamatii la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg, dupa Rusia. De altfel, finalul anului 2006 este unul covarsitor in sentinte favorabile fostilor proprietari. Secretarul de stat Beatrice Ramascanu, directorul Directiei Agentul Guvernamental din cadrul Ministerului de Externe, afirma la inceputul lunii noiembrie ca este ingrijorator numarul mare de cauze pe chestiunea proprietatii, care expun statul roman, Guvernul de la Bucuresti fiind obligat sa achite contravaloarea de piata a imobilelor revendicate. Referindu-se la despagubirile pe care Romania trebuie sa le plateasca, Ramascanu declara ca in cei 12 ani de Conventie "sumele achitate deja sunt de 4.501.869 euro".


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.