Sectia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a amanat ieri cazul disciplinar privind pe procurorul Ciprian Nastasiu (foto jos), caruia i s-a cerut sanctionarea disciplinara pentru "imixtiune in activitatea altui procuror" si "exerci
Sectia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a amanat ieri cazul disciplinar privind pe procurorul Ciprian Nastasiu (foto jos), caruia i s-a cerut sanctionarea disciplinara pentru "imixtiune in activitatea altui procuror" si "exercitarea functiei cu grava neglijenta" in cazul legat de fuga lui Omar Haysam.
Cazul disciplinar a fost amanat pentru data de 21 decembrie a.c., cand Sectia de procurori a CSM se va constitui in instanta disciplinara. Pe langa abaterile disciplinare constatate, Sectia va decide daca este cazul sa se sesizeze Parchetul in legatura cu existenta unor eventuale fapte de natura penala. Imixtiunea in activitatea altui magistrat poate fi lesne comparata cu traficul de influenta, insa daca Nastasiu va fi sau nu deferit Parchetului o va stabili Sectia de procurori.
De asemenea, Sectia de procurori a CSM s-a pronuntat si in cazul procurorului militar Vasile Doana, care a instrumentat dosarul ofiterilor SRI arestati, constatand ca "urmarirea penala a fost efectuata in conformitate cu procedura penala" si nu din dorinta de "razbunare" dupa cum a fost acuzat magistratul.
In nota de inspectie care a stat la baza acestor concluzii, s-a aratat ca Vasile Doana considera ca a avut de patimit de pe urma unei necolaborari cu serviciile secrete in anumite dosare penale si ca astfel de influente venite din zona SRI ar fi stopat numirea sa ca sef al Sectiei Parchetelor Militare.
In cursul verificarilor efectuate pe acest caz de inspectorii CSM, s-a scos la iveala ca numerosi procurori de la unitatile de parchet din Prahova, Iasi si Parchetul General si-au exprimat crezul ca Vasile Doana pateste ce pateste datorita "unei colaborari anterioare nepotrivite cu organele specializate in culegerea de informatii".
Ofiteri acoperiti?
Extrem de important, o serie de magistrati i-au atentionat pe inspectorii CSM asupra procurorilor din structura centrala a DIICOT, Ciprian Nastasiu (care a instrumentat cazul Omar Haysam) si Adriana Cristescu (care a instrumentat cazul Petrom - Dinu Patriciu). Despre cei doi s-a aratat: "Acesti procurori care instrumenteaza cauzele cu ajutorul serviciilor specializate, uneori sub protectia confidentialitatii excesive a desfasurarii anchetelor, chiar si in raport de procurorii cu functii de conducere ai unitatilor in care functioneaza, sunt perceputi ca subordonand interesele Ministerului Public unor interese straine institutiei. Despre asemenea procurori s-a mai exprimat totodata opinia ca ascensiunea acestora in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie s-ar datora in mare masura unui anume tip de colaborare cu serviciile de investigatii si a sprijinului acordat de acestea, nu tocmai dezinteresat".
Perceptiile multor colegi-procurori despre legaturile nepotrivite ale tandemul Ciprian Nastasiu - Adriana Cristescu cu anumite servicii de informatii, pun pentru prima oara in discutie, la nivelul CSM, existenta unor astfel de legaturi, interzise de lege. Aceste perceptii sunt intarite si de faptul ca in mai toate dosarele cu substrat politico-economic, care genereaza ample mediatizari in presa, apar invariabil aceeasi procurori controversati, ale caror dosare pleaca mai-intotdeauna de la sesizari ale SRI ori a altor servicii de informatii. Acesti procurori folositi pe post de varf de lance sunt promovati in functii intr-un mod nejustificat in raport de rezultatele lor profesionale, scandalurile in care au fost implicati, uneori cu legaturi greu de explicat cu personaje ale lumii interlope urmarite penal.
In cazul lui Nastasiu, de exemplu, surse judiciare afirma ca acesta are o ruda foarte apropiata in SRI, desi pe site-ul CSM nu apare vreo declaratie a lui Nastasiu in acest sens, conform cerintelor legale ca orice magistrat sa-si declare rudele din sistemul juridic ori care desfasoara activitati de investigatii, pana la gradul al IV-lea inclusiv. Precizam ca pana in prezent nu a fost depistat nici un caz de magistrat, care sa lucreze ca ofiter-acoperit al serviciilor secrete, desi toti magistratii Romaniei au fost obligati prin lege sa dea declaratii anuale, pe proprie raspundere, in acest sens.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.