O idee sclipitoare

Ciudat cum un sistem menit sa aduca siguranta unei vieti decente la varsta a treia este caracterizat printr-o totala lipsa de siguranta. Despre sistemul de pensii private nu se stie nici pe departe tot, iar ce este stiut este criticat din toate zonele. Singura concluzie certa care reiese din toate zbaterile autoritatilor competente este ca pensiile private sunt o idee buna. Ce-i drept, daca ne uitam in jur, adica in Europa, suntem cam singurii fara un sistem de pensii private. Departe de mine gandul de a sustine pensiile de stat, insa cred ca implementarea, de dragul principiului si al Europei, a unui sistem care, Doamne fereste, se va dovedi aducator de pierderi, nu este chiar o idee buna. La ora actuala, cand deja a inceput inregistrarea viitorilor administratori, fondurile de pensii sunt o caruta fara una sau chiar mai multe roti. Dar cu un vizitiu optimist. Asadar, privind iar peste gard la fratii europeni, principala forma de plasament utilizata de fondurile de pensii europene o constituie obligatiunile emise de state sau de organisme transnationale avand in vedere ca doar acestea ofera un randament acceptabil cu siguranta maxima. Motiv de ingrijorare si pentru BVB, pe piata locala nu au mai avut loc, cu o singura exceptie, astfel de emisiuni. Au trecut 14 luni de cand statul roman nu a mai emis titluri. Astfel ca fondurile de pensii sunt lipsite de principala forma de plasament. Cu toate acestea, reprezentantii Comisiei de Supraveghere pun pe foaie modele de calcul bazate pe randamente de 7%. Cam mult in conditiile in care inflatia va scadea sub 5% anul acesta, iar bursa de la Bucuresti este departe de a oferi forme de plasament ce s-ar putea preta unui astfel de castig.
Cam atat cu autoritatile, desi probleme ar mai fi si cu sistemul informatic si cu auditorii autorizati. De cealalta parte avem viitori administratori si cotizantii (persoanele fizice pentru pilonul III si angajatorii pentru pilonul II). Fara a mai surprinde, atat sindicatele (ca reprezentant al viitorilor cotizanti) cat si asiguratorii considera ca vor avea de pierdut de pe urma pensiilor private. "Legea este construita in favoarea administratorilor si aduce prejudicii pe termen lung salariatilor obligati sa contribuie, pentru ca ii va lasa cu pensii foarte mici", spune unul dintre sefii unei organizatii sindicale reprezentative.
Sindicatele cred ca, din comisionele prevazute de lege, administratorii isi vor "trage" cam 30% din sumele ce ar reveni cotizantilor. Pe de alta parte avem asiguratorii care, prin vocea directorului financiar al unei companii, estimeaza ca vor avea pierderi de 20-30 milioane euro in primii opt ani de functionare.
Nu toti, ci fiecare. Cred ca si unii si altii exagereaza. Si cel mai probabil exagereaza pentru ca nu stiu exact ce se va intampla. Pentru ca nici legea si nici normele Comisiei de Supraveghere nu sunt suficient de clare. Este absurd sa credem ca administratorii vor percepe comisioane de 30%, la fel cum este absurd sa credem ca asiguratorii vor pierde o suma pe care o obtin, din profitul actual, in trei-patru ani sau niciodata.
Se stie faptul ca de atatia ani jumatate din profitul pietei de asigurari este obtinut de o singura companie. Iar profitul anual al acestei companii nu sare de 15 milioane euro. Multi asiguratori merg pe pierdere.
O imagine la moda in cercurile financiare ale Romaniei actuale este "pensionarul investitor". Este o imagine hilara daca coboram in strada, unde vom gasi acelasi pensionar etern nemultumit de remuneratia lunara. Intentiile autoritatilor actuale sunt bune.
Pana una alta, noi nu avem nici adolescenti, tineri sau oameni de varsta a doua investitori.
Numarul investitorilor de la bursa nu sare de 30.000, iar obiectivul "indraznet" al BVB este sa ajunga la 300.000, adica exact cat a atras Cehia in doua saptamani prin listarea CEC-ului autohton.
Pana la a ne gandi la pensionarul investitor, ar fi bine sa gasim o modalitate de a implementa un sistem de pensii private eficient. Deocamdata totul ramane o idee buna...

---

Despre autor: