Liderii celor 26 de state membre ale NATO si-au reafirmat, ieri, angajamentul militar din Afganistan, convenind, totodata, asupra relaxarii regulilor de deplasare a trupelor detasate in regiune. "Dorim sa ne asumam un rol pe termen lung in sprijinirea autoritatilor afgane, in cooperare cu alti actori internationali", se arata in declaratia finala a summit-ului NATO de la Riga, textul apreciind ca "pacea si stabilitatea in Afganistan reprezinta o prioritate cheie" a Aliantei.
Suplimentare ISAF in Afganistan, fara succes
Cu toate acestea, sefii de stat si de guvern prezenti in Capitala letona nu au consimtit la o suplimentare a misiunii ISAF din regiune. Desi unele tari si-au exprimat disponibilitatea de a trimite forte noi in Afganistan, aliniindu-se, astfel, punctului de vedere american, state precum Italia sau Spania si-au mentinut pozitiile exprimate anterior. "Pozitia noastra ramane absolut neschimbata, ca si cea a Frantei, Spaniei si Germaniei - ne mentinem in scenariul in care ne aflam acum", a declarat premierul italian, Romano Prodi, citat de Mediafax. La randul sau, presedintele francez, Jacques Chirac, a confirmat faptul ca militarii francezi aflati la Kabul vor putea fi deplasati pentru a sustine trupele din sudul Afganistanului, insa doar in situatii de urgenta.
Extinderea Parteneriatului
pentru Pace
In pofida restantelor semnalate in repetate randuri de Tribunalul International pentru fosta Iugoslavie, oficialii NATO au pledat, ieri, pentru apropierea Serbiei, Bosniei si Muntenegrului de Alianta. "Avand in vedere stabilitatea pe termen lung a Balcanilor de Vest si recunoscand progresele inregistrate, pana la acest moment, de Bosnia si Hertegovina, Muntenegru si Serbia, am invitat, astazi (ieri, n.red.), aceste state sa se alature Parteneriatului pentru Pace", au declarat liderii NATO in finalul reuniunii de la Riga, precizand ca invitatia ar putea fi extinsa, in 2008, si in privinta Albaniei, Croatiei si Macedoniei. Desi salutata de presedinte sarb, Boris Tadici, decizia a fost primita "cu surprindere" de procurorul sef al ONU pentru crime de razboi, Carla del Ponte "regretand (...) faptul ca NATO si-a schimbat pozitia deoarece aceasta pare a fi o recompensa pentru necooperarea pe deplin" cu instanta de la Haga. UE a suspendat, in mai, anul acesta, negocierile in vederea incheierii unui acord de stabilizare si asociere cu Belgradul, pe fondul esecului autoritatilor sarbe de a-l captura pe liderul militar al sarbilor bosniaci, Ratko Mladic, inculpat pentru crime de razboi si genocid de catre Tribunalul Penal International de la Haga, noteaza Reuters. (A.M.L.)
Implicarea NATO in protejarea infrastructurii energetice
Securitatea energetica este importanta pentru Europa, iar NATO trebuie sa dezvolte un dialog pe aceasta tema cu partenerii din regiune pentru identificarea solutiilor de protejare a infrastructurii energetice, a sustinut in alocutiunea de la Summit-ul NATO presedintele Traian Basescu.
El a insistat ca "energia nu trebuie sa devina un factor de presiune politica". "Solidaritatea este esentiala. Un dialog politic intens intre aliati cu privire la toate subiectele relevante este obligatoriu pentru indeplinirea obiectivelor NATO", a continuat Basescu. El a subliniat: "cooperarea NATO-UE este un domeniu in care trebuie sa facem mult mai mult.
Atat la aceasta masa, cat si in cadrul UE, Romania va continua sa faca tot ce poate pentru a contribui la o cooperare mult mai stransa intre cele doua organizatii care impartasesc numai multe obiective, dar si o mare responsabilitate". Seful statului roman a amintit ca amenintarile in zona extinsa a Marii Negre sunt diverse, putand fi grupate in trei categorii: amenintari vechi - conflictele inghetate, violari ale suveranitatii statelor si prezenta trupelor straine; amenintari recente - traficul de armament, narcotice si persoane, terorismul international) si, nu in ultimul rand, cele mai noi tipuri de amenintari - exportul de practici nedemocratice sau presiuni economice unidirectionate si unilaterale. (Anca HRIBAN)
NATO nu-si propune sa se limiteze strict la membrii sai
Parteneriatul global
"Miza acestui summit a avut doua repere foarte importante: unul a fost legat de succesul NATO in operatiunile in care este implicat, cu accent in mod deosebit pe Afganistan si pe Balcanii de Vest si cea de-a doua a fost legata de transformarea Aliantei, procesul de transformare si adaptare a Aliantei la realitatile momentului si la realitatile ce se prefigureaza a schimba nevoile de securitate ale statelor membre ale Aliantei.
De asemenea, extrem de important, dincolo de cele doua mize, a fost faptul ca la acest summit s-a adoptat strategia politica integrata, care defineste pe fond abordarea politica a NATO pentru urmatorii 10 - 15 ani. In ceea ce priveste cele doua mize, asigurarea succesului in operatiunile in care NATO este implicat, as preciza faptul ca problema cea mai dificila este cea legata de participarea NATO in Afganistan. Din acest punct de vedere, s-a pus accentul pe necesitatea cresterii fortelor militare in Afganistan, in asa fel incat succesul sa poata fi asigurat", a explicat presedintele la intoarcerea de la Riga. El a adaugat: "Cel de-al doilea palier, transformarea NATO, are o gama foarte larga de actiuni. (...) NATO nu-si propune sa se limiteze strict la membrii sai si la parteneriatele care prefigureaza viitorii membri ai NATO, ci isi propune sa dezvolte un set de parteneriate care, integrate, se constituie intr-un parteneriat global". (A.H.)
Politica usilor deschise
Bush si Basescu la Riga (Foto: NATO) Presedintele a sustinut ca Romania pledeaza pentru "politica usilor deschise", sublinind ca "toti actualii aspiranti, Albania, Croatia, Macedonia, au obtinut progrese semnificative in pregatirea pentru aderarea NATO".
"In evaluarea lor trebuie sa tinem seama atat de meritele individuale, cat si de faptul ca integrarea euro-atlantica a Balcanilor de Vest este esentiala pentru asigurarea stabilitatii in regiune", a precizat Basescu. El si-a exprimat speranta ca toti actualii candidati vor deveni membri NATO la viitorul summit. Pentru a avea stabilitate in Balcanii de Vest, a spus Basescu, trebuie sa fie evitate zonele gri, nelasand nici o tara din regiune in afara institutiilor euro-atlantice. In acest sens, Parteneriatul pentru Pace este o parghie utila, presedintele pronuntandu-se pentru invitarea Serbiei, Bosniei-Hertegovina si Muntenegrului la acest Parteneriat. Basescu a mentionat intensificarea dialogului cu Georgia pe probleme legate de aderare, iar in ceea ce priveste Ucraina, usa NATO trebuie sa ramana deschisa, a mai spus seful statului. De asemenea, Romania este un sustinator fara rezerve al parteneriatelor cu Japonia, Coreea de Sud, Australia, Noua Zeelanda, aratand ca aceste state impartasesc aceleasi valori si au aceleasi obiective pe termen lung precum NATO. (Anca HRIBAN)
Romania
si Portugalia se bat pe urmatorul summit NATO
Romania va concura cu Portugalia pentru organizarea summit-ului NATO din anul 2008, a declarat, ieri, presedintele Traian Basescu, la Riga, dupa intrevederea cu premierul portughez, Jose Socrates. "Recunosc ca exista o intentie a noastra sa organizam un summit NATO. Am acreditat ideea ca am fi o buna gazda in 2008, dar avem handicapul ca Portugalia a cedat deja summitul din 2006 Rigai", a spus Basescu, citat de Mediafax. El a precizat ca a discutat cu premierul portughez si ca i-a spus acestuia ca Romania si Portugalia vor avea "o competitie fair" pentru organizarea urmatorului summit NATO. "Nu reusesti intotdeauna din prima. Romania spera sa organizeze summitul din 2008. Daca nu va fi posibil atunci, vom organiza altadata", a spus Basescu. El a remarcat, totusi, ca, daca ar fi acceptata, atunci ar fi a treia tara din noul val UE care ar organiza succesiv acest eveniment. (A.M.L.)
Chirac fentat
de Putin
In paralel cu summit-ul NATO de la Riga, liderii Aliantei se pregateau, ieri, sa participe la un dineu aniversar in cinstea presedintelui francez, Jacques Chirac. Daca gazda reuniunii - presedintele leton, Vaira Vike-Freiberga - intentiona sa-i ofere omologului sau francez un tort in culorile drapelului leton (rosu si alb), liderul de la Paris a avut parte si de o surpriza din partea Moscovei, presedintele rus, Vladimir Putin, anuland in ultimul moment intrevederea cu acesta. "Posibilitatea unei vizite scurte, neoficiale, a presedintelui Putin la Riga a fost, intr-adevar, luata in discutie, la fel ca si posibilitatea unei intalniri neoficiale intre presedintii francez, leton si rus. Din pacate, nu a fost posibil sa ajungem la un acord referitor la organizarea acestei intalniri, pentru ca ea sa poata fi inclusa in programul celor trei presedinti", a declarat un purtator de cuvant al Kremlinului, citat de Mediafax. Presedintele francez a implinit, ieri, 74 de ani. (A.M.L.)
Nemultumirile muncitorilor romani au ajuns la Blair
Traian Basescu i-a comunicat premierului britanic Tony Blair, in cadrul unei scurte intrevederi ce a avut loc la Riga, "nemultumirea" Romaniei fata de tratamentul diferentiat aplicat in accesul pe piata muncii fata de celelalte zece state din valul cinci de extindere a UE. "Am dorit sa-mi exprim nedumerirea, adica nu inteleg de ce exista acest tratament", a spus Basescu, citat de Mediafax. In opinia sefului statului, situatia politica interna din Marea Britanie este principalul motor al pozitiei acestei tari in problema accesului fortei de munca romanesti pe piata interna. "Aceasta este explicatia, mai ales ca in Marea Britanie avem 50.000 romani, din care 5.000 de medici si peste 5.000 de ingineri in special in domeniul IT", a aratat Basescu. (A.H.)