Desi aparent eclipsata de discutiile referitoare la necesitatea consolidarii misiunii ISAF din Afganistan, tema securitatii energetice avea, ieri, toate sansele sa acapareze summit-ul NATO de la Riga. Si aceasta in contextul in care liderii celor
Desi aparent eclipsata de discutiile referitoare la necesitatea consolidarii misiunii ISAF din Afganistan, tema securitatii energetice avea, ieri, toate sansele sa acapareze summit-ul NATO de la Riga. Si aceasta in contextul in care liderii celor 26 de state membre se pregateau sa analizeze un document referitor la principalele amenintari la adresa securitatii din urmatorii 10-15 ani, inclusiv a "intreruperii livrarilor de resurse vitale", cu referire directa la Rusia. La randul sau, Comunitatea Statelor Independente, reunind fostii sateliti ai URSS, cu exceptia statelor baltice, intentionau o abordare "frontala" a suprematiei moscovite in domeniul energiei, cu prilejul summit-ului CSI de la Minsk.
"Securitatea energetica este un subiect important pentru NATO", aprecia secretarul general al organizatiei, Jaap de Hoop Scheffer (foto), in ajunul summit-ului Adunarii Nord-Atlantice care a debutat, ieri, in Capitala letona. El si-a exprimat speranta "ca sefii de stat si de guvern sa solicite Consiliului Nord-Atlantic sa defineasca aportul pe care l-ar putea avea Alianta in discutarea acestei probleme". NATO ar putea contribui la protejarea principalelor rute de transport pentru resursele energetice, cum ar fi cele din zona Marii Negre sau cele care leaga Africa de Europa, sugera, la randul sau, comandantul suprem al fortelor NATO din Europa, generalul american James Jones, citat de Reuters. Mai transant, presedintele Comitetului de Afaceri Externe din Senatul SUA, Richard Lugar, intentiona sa propuna liderilor Aliantei sa intervina in favoarea oricarui stat aliat al NATO, amenintat din punct de vedere energetic. "NATO trebuie sa decida asupra pasilor pe care este dispusa sa-i faca in cazul in care Polonia, Germania, Ungaria, Letonia sau orice alt stat membru s-ar afla, la un moment dat, in fata unei amenintari precum cea care a planat asupra Ucrainei", argumenta senatorul american, facand aluzie la disputa energetica ruso-ucraineana de la inceputul acestui an, soldata cu sistarea temporara a livrarilor de gaze naturale rusesti catre Ucraina si, implicit, catre Europa. "Arma energetica poate parea mai putin mortala decat forta militara, dar intreruperea gazului pentru o tara europeana in mijlocul iernii poate duce la morti si pierderi economice de aceeasi amploare ca un atac militar. In asemenea cazuri, natiunile pot deveni disperate, sporind riscul razboaielor si atacurilor teroriste", avertiza Lugar, potrivit BBC. "Aceasta nu inseamna ca tentativele de manipulare a resurselor energetice in scopul politice ar necesita o replica militara din partea NATO. (...) Liderii NATO trebuie sa elaboreze o strategie care sa se refere la reluarea aprovizionarii celor care cad victima unei eventuale sistari agresive a livrarilor de energie", explica senatorul american, pledand pentru identificarea de alternative atat in ceea ce priveste furnizorii de hidrocarburi, cat si a rutelor pentru transportul acestora. Discutiile pe aceasta tema nu se anuntau insa usoare, in contextul in care tot mai multe state europene considera ca anumite masuri, cum ar fi protejarea infrastructurii energiei, tin strict de responsabilitatile nationale, noteaza Reuters.
Membri ai CSI, nemultumiti de "dictatul" Rusiei
Problema energetica nu reprezinta nici pe departe o preocupare exclusiva a Occidentului, liderii din statele din spatiul ex-sovietic reuniti, ieri, la Minsk, cu prilejul summit-ului Comunitatii Statelor Independente (CSI), intentionand sa abata discutiile despre reformarea organizatiei in directia exprimarii nemultumirilor legate de "dictatul" energetic al Rusiei. Desi considerat drept unul din apropiatii Kremlinului, presedintele belarus, Aleksandr Lukasenko, "a facut totul pentru a demonstra Rusiei ca pana si tarile pro-ruse din CSI vor sa incheie acorduri impotriva dictatului Moscovei", relata cotidianul rus Kommersant inaintea manifestarii din Capitala belarusa, amintind ca gazda reuniunii de la Minsk s-a adresat Kievului pentru ca Ucraina sa se coordoneze cu Belarusul in politica sa fata de tranzitul gazelor naturale rusesti catre Europa. Schimbarea de atitudine a lui Lukasenko intervine in contextul in care gigantul energetic rus Gazprom anunta, la inceputul anului, ca analizeaza posibilitatea majorarii cu pana la patru ori a pretului gazelor naturale livrate catre Belarus, incepand cu 2007, dupa ce nu a reusit sa obtina controlul asupra conductelor de transport din aceasta tara. Liderul de la Minsk nu pare a fi singur in initiativa sa de a contra Moscova, in conditiile in care "si Kazahstanul se pronunta pentru un rol mai important pentru furnizorii de energie din Asia Centrala", iar acest aspect "reflecta nemultumirea partenerilor CSI fata de politica Gazprom in spatiul fost-sovietic", potrivit Kommersant. Rusia a preferat sa nu comenteze relatarile din presa, un reprezentant al diplomatiei de la Moscova declarand sec ca, prin recalcularea pretului la hidrocarburile rusesti livrate vecinilor sai, "Rusia incearca sa se debaraseze de sistemul paternalist care are radacini in trecutul sovietic".
Contractele de energie la vedere
Contractele de privatizare a societatilor din sectorul energetic vor fi publicate pe site-ul Ministerului Economiei si Comertului (MEC), se arata intr-un comunicat. Pana ieri, si-au dat acordul pentru publicarea acestor contracte, exceptand Planul de Afaceri, firmele OMV Aktiengesellschaft din Austria, E.ON Ruhrgas si E.ON Energie A.G. din Germania, CEZ a.s. din Republica Ceha si ENEL Distribuzione S.p.A. din Italia. Potrivit comunicatului, astazi era asteptat si acordul companiei Gaz de France. MEC a solicitat acordul scris al firmelor care au achizitionat pachete majoritare de actiuni la societati din domeniul energiei (Petrom, Distrigaz Nord, Electrica Moldova, Electrica Oltenia, Electrica Banat si Dobrogea, respectiv Distrigaz Sud). (G.M.)
Bush vrea Georgia si Ucraina in NATO
NATO ramane deschisa ideii ca Georgia si Ucraina sa adere la structurile organizatiei, a declarat, ieri, presedintele american, George W. Bush, intr-un discurs rostit inainte de inceperea reuniunii liderilor din cele 26 de state membre, din Capitala letona. "Vom continua sa sprijinim dorinta Georgiei de a deveni membru al NATO" si usa NATO "va fi deschisa de asemenea poporului ucrainean daca va alege acest lucru", a afirmat liderul de la Casa Alba, citat de Rompres. (D.E.)
ISAF vrea sa predea Afganistanul in 2008
"NATO trebuie sa puna la dispozitia comandantilor trupele de care acestia au nevoie" pentru reusita ISAF in Afganistan, a precizat George W Bush, inainte de a se deplasa spre Riga, in cadrul unei conferinte de presa, sustinuta la Tallinn impreuna cu omologul sau estonian, Toomas Hendrik Ilves. In replica, secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, s-a pronuntat in favoarea predarii treptate, incepand cu 2008, a responsabilitatii operatiunilor din regiune catre fortele de securitate locale, sustinand, pe de alta parte, initiativa franceza de constituire a unui "grup de contact" international, pentru o mai buna coordonare a reconstructiei Afganistanului. (A.M.L.)
Enel n-a avut contract cu Benyatov
Presedintele Enel, Piero Gnudi, declara ca nu a avut nici un contact cu Vadim Benyatov Don, acuzat de procurorii romani de spionaj si constituirea unui grup infractional, in legatura cu elaborarea ofertei finale pentru privatizarea Electrica Muntenia Sud, proces castigat de grupul italian. "Enel informeaza ca presedintele companiei, Piero Gnudi, nu l-a intalnit niciodata si nu a avut niciun contact cu Vadim Benyatov Don". (Mediafax)


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.