Enigma Sfintilor Necunoscuti De La Adamclisi

Måine, pentru prima data, moastele a cinci sfinti necunoscuti, descoperite in urma cu mai bine de treizeci de ani intr-o cripta secreta, sub cea mai importanta bazilica de la Tropaeum Traiani, astazi Adamclisi, se vor intoarce in Dobrogea, la Pestera Sfåntului Andrei, pentru a fi venerate de credinciosi. Numele sfintilor, scrise cu vopsea pe unul din pereti, au fost sterse din cauza infiltratiilor de apa. Antropologul Nicolae Miritoiu (foto) a studiat sfintele relicve si a descoperit ca este vorba despre cinci barbati, crestini, in vårsta de 30 de ani, care au fost martirizati la sfårsitul secolului al III-lea, prin taierea bratelor si a capetelor. In anii '70 ai secolului trecut, unicul craniu conservat aproape integral a fost dat antropologului Cantemir Riscutia, care promisese ca va face reconstituirea faciala a unuia dintre martiri, dar s-a pierdut

Cripta in care crestinii depusesera moastele pentru a le proteja orasul de boli si necazuri fusese profanata in vechime, iar oasele sfintilor, zobite si imprastiate pe jos, amestecate cu moloz, din tavanul prabusit. Din inventarul mormåntul ui mai ramasesera doar cåteva fragmente de amfore, un cui de arama si doua opaite cu insemne crestine. Moastele au fost puse in niste saci de ciment si transportati in taina la Centrul de Cercetari Antropologice al Academiei Romåne, unde au ramas uitate påna astazi. La solicitarea staretului Andrei Tudor, de la Manastirea Dervent, exarhul manastirilor dobrogene, moastele sfintilor necunoscuti au fost restituite Bisericii. Arhiepiscopia Tomisului a hotaråt sa ridice o manastire in apropierea locului unde au fost descoperite relicvele martirilor, in care sa fie depuse moastelor lor

Pentru prima data dupa mai bine de trei decenii, martiriul a cinci crestini a fost 'citit>> de un antropolog
Sfintii necunoscuti, cu bratele si capetele taiate, descoperiti la Adamclisi
Maine, noi, romanii, il vom sarbatori pe Sfantul Apostol Andrei, cel dintai chemat care, prin predica sa, a propovaduit lumii de la Istru cuvantul Mantuitorului Hristos. Praznuirea acestui adevarat parinte al crestinismului romanesc aduce de fiecare data prilej de bucurie. Anul acesta, manifestarile dedicate lui includ, pe langa tarnosirea marii biserici de la pestera care ii poarta numele, Pestera Sfantului Andrei, din Dobrogea noastra strabuna, un eveniment cu totul si cu totul special. Este vorba despre aducerea spre inchinare aici, pentru prima data, a moastelor celor cinci sfinti necunoscuti, descoperiti cu mai bine de trei decenii in urma, in cetatea de la Tropaeum Traiani, astazi Adamclisi, localitate care se afla la numai 12 km departare de Pestera. Va prezentam in premiera absoluta un interviu cu dr. Nicolae Miritoiu, specialistul care semneaza studiul antropologic efectuat asupra acestor relicve crestine, care au petrecut perioada comunista intr-un cvasi-anonimat, fiind pastrate in depozitul Centrului de Cercetari Antropologice al Academiei Romane din Bucuresti. Va prezentam de asemenea intreaga poveste a descoperirii lor, asa cum reiese ea din documente din anii '70 ai secolului trecut.

Cinci sfinti tineri, cu bratele taiate si o decapitare
R: Cum ati ajuns sa va ocupati de osemintele descoperite in cripta „A“ de la Adamclisi?
N.M: Sapaturile din perioada 1971-1973, facute la bazilica simpla 'A>>, de la Tropaeum Traiani, astazi Adamclisi, au dus la descoperirea, intr-o cripta de sub altar, a unei cantitati insemnate de oseminte umane, care ne-au fost date pentru a le studia mie si fostului meu sef, Dardu Nicolaescu-Plopsor, care era medic, fiul lui C.S. Nicolaescu Plopsor, celebrul paleolitician. Le-am studiat un an. Am descoperit ca era vorba de cinci barbati. Atunci, intr-o serie de concluzii, am fost obligatoriu influentat de seful meu, care si-a impus, vrand-nevrand, parerea. A fost foarte dificil de studiat pentru ca osemintele nu erau in conexiune anatomica, ci amestecate, zobite, probabil si din cauza ca aceasta cripta incepuse sa fie sapata pe la sfarsitul secolului al XIX-lea de catre Grigore Tocilescu. Neterminand sapatura, tavanul criptei s-a prabusit. Totodata, inscriptia de pe perete, cu numele celor cinci martiri, care era scrisa cu vopsea de apa, s-a sters. Asa se face ca nu le stim numele nici astazi. Si nu stim nici intreaga lor poveste.

Analiza oaselor ne-a „relatat“ doar o mica parte din aceasta poveste. Scheletele sunt incomplete, desi au fost adunate cu grija din cripta respectiva. Asa au fost, probabil, din vechime. Nu putem spune daca in cripta de la Adamclisi este vorba despre o inhumare primara, simpla, sau de o reinhumare. Asta este o enigma. Nu avem suficiente date pentru a o elucida.

Revin si spun. Este vorba deci, de cinci barbati. La data primului nostru studiu, in 1976, am presupus ca este vorba despre niste militari. Astazi, rectific si spun ca nu exista nici o dovada stiintifica in acest sens. Am spus acest lucru atunci bazandu-ma pe faptul ca erau barbati, erau tineri, cu o musculatura destul de dezvoltata, dar astazi retractez aceasta afirmatie.

Nu au patologie osoasa, cei cinci barbati fiind foarte tineri. Lucrul cel mai important care demonstreaza ca avem de-a face cu osemintele unor martiri, si nu de altceva, il reprezinta faptul ca cel putin trei dintre ei prezinta sectionarea oaselor antebratelor, cu semne clare de taieturi si ruperi din cauza presiunii obiectului taietor.

R: Sa intelegem ca au fost martirizati prin taiere?
N.M: Corect, prin taierea mainilor. Iar unuia dintre ei i s-a taiat capul !
Intr-un caz, atlasul a fost sectionat printr-o lovitura, probabil de sabie. Alte patru atlasuri sunt in regula. Din pacate, ne lipseste vertebra corespunzatoare.

In cazul celor cinci, avem de-a face cu constitutii robuste, specifice unor barbati. Nu am putut calcula staturile decat in trei cazuri, pentru ca numai trei oase lungi au putut fi reconstituite in intregime. Staturile lor variaza de la mijlocie la mare. Fiecare segment anatomic demonstreaza cu certitudine ca sunt cinci si ca sunt barbati.

Antropologul Riscutia si craniul pierdut al unui sfant
R: Se poate aprecia totusi cateva limite de varsta?
N.M: Da, sigur. Desi, lucrul este mult ingreunat de faptul ca osemintele sunt amestecate si, deci, nu putem studia anumite sectoare scheletice ale aceluiasi individ. Fiecare sector este disociat. Fragmentele osoase si oasele nu pot fi puse in parte, pe individ, pentru ca nu exista nici un fel de indiciu care sa spuna cui apartine fiecare humerus, fiecare fragment de craniu etc. De altfel, doar un singur craniu a putut fi reintregit, pe care nu-l mai avem.

R: Dar unde se afla acest craniu?
N.M: Din pacate, a ajuns la raposatul profesor Cantemir Riscutia, care a promis la vremea respectiva ca va face recostituirea faciala a celui dintre cei cinci barbati caruia ii apartine craniul. Craniul a ramas la Riscutia, inca de atunci. Poate daca Biserica s-ar fi interesat de aceste relicve, alta ar fi fost soarta lor. Dar nu s-a interesat. Nici eu nu am fost interesat in perioada respectiva sa aduc craniul inapoi, pentru ca nu gandeam ca se vor schimba vreodata lucrurile si ca va fi vreodata nevoie de el. De altfel, nimeni nu s-a interesat de el pana acum.

Sfintii descoperiti la Adamclisi provin din antica Scythie
R: Cate cranii au fost reconstituite la vremea respectiva?
N.M: Este vorba de trei cranii, care cat de cat s-au putut reconstitui, dintre care unul este, probabil, deformat artificial. In epoca, multe populatii practicau acest obicei. In special in Orient, in Caucaz. In zona aceasta in care au fost descoperite au fost populatii de toate culorile, o lume foarte heteroclita. Nu este exclus sa avem dea face cu reprezentantul unei populatii venite aici. Cine poate spune cu certitudine? Este insa indubitabil faptul ca aceste relicve apartin unor reprezentanti ai cultului crestin. Carei populatii apartin, nu putem sti, deocamdata. De altfel, in Imperiul Bizantin erau foarte multe populatii. Nu stim daca vorbeau limba latina sau greaca. Inscriptiile descoperite au fost, cele mai multe, in limba greaca.

R: Sa revenim la problema varstei martirilor...
N.M: Da. Varsta poate fi apreciata, cu destul de multa corectitudine, intre 25 si 30 de ani. Poate si ceva peste varsta de 30 de ani. Dar nu mult peste aceasta.

R: Relicvele acestor cinci martiri va pot indica o anumita zona geografica din care proveneau?
N.M: Din pacate, nu. La data la care am intocmit primul studiu, folosind niste metode neadecvate, pe placul sefului meu de atunci, prin asemanari cu datele osemintelor descoperite in necropola din bazilica extra muros de la Histria, cam din aceeasi epoca, romano-bizantina din secolele IV-VI d.Hr., prin compararea craniului pe care l-am putut reconstitui in intregime, cu anumite cranii din necropola amintita, am presupus, asa cum mi-a indicat seful, ca este vorba despre sarmati - alani. Or, nici atunci, nici acum, nimic nu ne demonstreaza ca craniile scheletelor descoperite la Histria apartineau unor alani. Exista o asemanare logica intre ele, pentru ca este vorba de aceeasi populatie din provincia Scythia, nimic altceva. Nu sunt sarmati-alani. Constatarile nu ne pot duce decat la lumea Orientului Mijlociu si la lumea mediteraneana.

Barbatii crestini au fost omorati la sfarsitul secolului al III-lea
R: Dar ca perioada a martiriului lor, ce informatii transmit relicvele?
N.M: Ar trebui sa fie, obligatoriu, in perioada imparatului Diocletian, sfarsitul secolului al III-lea si, s-ar putea, inceputul secolului al IV-lea. Dar nimic nu este batut in cuie. Asemenea fapte s-au intamplat si in perioada in care Constantin cel Mare impartea domnia cu imparatul Lucinius. Si acesta din urma i-a persecutat pe crestini. Nu avem, deci, in acest sens, o dovada concreta.

In cazul nostru, nu dispunem, cel putin pana acum, de vreo referire scrisa, ca in cazul sfintilor de la Murighiol, anticul Halmiris, Epictet si Astion, despre viata si martiriul carora avem un reportaj scris, in toata regula. Cel care a relatat despre arestarea, executarea si perioada imediat urmatoare martiriului acelor sfinti a vazut faptele cu ochii lui! Din cate cunosc, amanunte scrise exista si despre martiriul Sfantului Emilian din Durostorum. Am auzit ca de curand s-ar fi descoperit si mormantul acestuia, dar eu nu am date certe despre un asemenea eveniment.

Aceste doua istorii scrise sunt cele mai reprezentative pentru martirii sfarsitului secolului al III-lea si inceputul secolului al IV-la.

Fara dubii, oseminte de martiri. Ele apartin crestinismului universal
R: Sunteti singurul specialist, din cate cunosc eu, care ati facut studii antropologice asupra unor relicve crestine din Romania. Ce sentiment va marcheaza acest fapt, dincolo de cel de specialitate, evident?

N.M: E impresionant. In acest domeniu, descoperirile sunt foarte rare. Eu am conlucrat la doua dintre ele: cele de la Halmiris si acestea de la Adamclisi. Vreau insa sa subliniez ca moastele sunt relicve ale crestinismului universal, ca nu apartin in mod special cuiva. De aceea, ele trebuie pastrate cu mare grija. Pentru ca sunt, in primul rand, material biologic care este supus distrugerilor cauzate de bacterii si de timp.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe