Traieste in Ashland, Oregon, SUA. Seamana cu Sebastian Papaiani. Are aceeasi varsta. Deosebirea este ca Neale Donald Walsch scrie carti si are un enorm succes. Daca m-ar intreba cineva care este autorul care ma fascineaza in cel mai inalt grad in ult
Traieste in Ashland, Oregon, SUA. Seamana cu Sebastian Papaiani. Are aceeasi varsta. Deosebirea este ca Neale Donald Walsch scrie carti si are un enorm succes. Daca m-ar intreba cineva care este autorul care ma fascineaza in cel mai inalt grad in ultimii ani, as raspunde fara ezitare: acest Neale Donald Walsch care seamana cu Sebastian Papaiani... Nu este un savant. Cartile lui nu au bibliografie. N-ar lua nici un doctorat cu nici una dintre ele. De parca Socrate ar lua vreunul... Ar trebui sa ma explic? Ba bine ca nu. Ei bine, acest american fara doctorat scrie cea mai convingatoare utopie pe care am avut ocazia sa o citesc vreodata.
Se stie acum ca utopia comunista de inspiratie marxista a falimentat pentru ca a mizat pe schimbarea naturii umane: a profetit ca omul poate deveni non-egoist si a organizat un sistem politic care sa produca aceasta schimbare. Walsch nu propune un nou sistem politic. El se adreseaza doar persoanelor care pot face o anume alegere, aceasta: interiorizeaza starea de spirit potrivit careia totul este perfect, totul a fost intotdeauna perfect, totul va fi intotdeauna perfect. Esti bolnav? Totul e perfect. Trateaza-te, dar nu uita ca totul e perfect. N-ai bani? Totul e perfect. Incearca sa faci rost de o slujba, dar nu uita ca totul e perfect. Esti pe moarte? Totul e perfect. Tu nu esti trupul care va muri. Tu esti chiar starea de spirit care a ales sa stie ca totul e perfect. Dar omenirea sufera in jurul tau. Nu poti ramane impasibil. Nici nu trebuie sa fii nepasator, dar nu uita ca totul e perfect. Omenirea traieste o iluzie enorma: aceea ca are anumite nevoi. Fals cat istoria de mare. Omul este perfect, nu are nici o nevoie in afara de aceea de a fi ales starea de spirit potrivit careia totul e perfect.
Am inteles. Vi se pare ridicol acest Neale Donald Walsch. Ce vrea el? Sa fim ca ingerii? Vrea un fel de comunism pentru ingeri? Da, asta vrea, cu adevarat. Numai ca nu-l impune nimanui. Nici macar siesi. Nici el insusi nu reuseste sa fie constant in starea de spirit potrivit careia totul e perfect. In istoria cunoscuta au reusit aceasta stare de spirit cativa mari intelepti si cineva despre care noi, crestinii, credem ca este Fiul lui Dumnezeu. Walsch ne invita, nici mai mult, nici mai putin, sa interiorizam starea de spirit potrivit careia si noi suntem Fiii lui Dumnezeu.
Bisericile crestine l-ar considera pe Walsch, daca l-ar lua in seama, un eretic, intrucat dogma noastra spune ca Fiul este Unic, desi tot ea, dogma, ne invata ca noi, oamenii de rand, suntem fratii Celui Unic. Ma rog. Nu o discutie teologica vreau sa propun aici. Vreau sa ajung in punctul in care acest american fara doctorate gandeste pe cont propriu solutia economica a acestui comunism pentru ingeri. Dumnezeu e perfect, zice el. Nu are nici un fel de nevoi. Nici economice, nici politice. Voi sunteti facuti la fel ca si Dumnezeu: fara nevoi. Cum a aparut economia? Din iluzia nevoilor. Din nevoia ca fiecare sa posede ceva pentru sine: calul... pusca... nevasta... contul... Aici o sa-l pierdem pe Walsch in ceata lipsei sale de specializare. Sa ne mai lase cu utopia lui... Numai ca a existat in istoria plina de doctorate a stiintelor despre economie un geniu, de origine romana, ce-i drept, Nicolae Georgescu Roegen, care a gandit la fel. Roegen a inteles ca scopul jocurilor economice n-ar trebui sa fie profitul egoist, ci profitul planetar, altfel spus: traiul bun. Si asta pentru ca resursele (petrolul, gazul, sarea, aurul etc.) nu apartin nici triburilor, nici natiunilor, ci sunt in unica posesie a naturii planetare. Posesia grupurilor umane de interese apare ca un abuz fraudulos, bazat pe forta. Ei, bine, asa a inceput si utopia comunista, cu faimoasa propozitie: "Proprietatea este un furt". Roegen nu pune accentul pe proprietate, ci pe utilizare. Nu proprietatea are a fi comuna, comunista, ci utilizarea ei. Sa gandim utilizarea, folosinta resurselor pentru binele comun, pentru bunastarea planetara.
In concluzie, pentru ca nu mai am spatiu editorial: nu vom pierde "utopicul" nostru instinct de a fi, totusi, ingeri.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.