La mai bine de doi ani de la aderarea la UE, cu unele exceptii in cazul Poloniei, care a ales "metoda de actiune forte", cei 10 nou-veniti din mai 2004 isi pun inca intrebarea cum ar putea influenta - si ei - deciziile la nivel european. Evaluarea d

La mai bine de doi ani de la aderarea la UE, cu unele exceptii in cazul Poloniei, care a ales "metoda de actiune forte", cei 10 nou-veniti din mai 2004 isi pun inca intrebarea cum ar putea influenta - si ei - deciziile la nivel european. Evaluarea de mai sus apartine corespondentului cotidianului "Le Monde", care prezinta in detaliu maniera de lucru a polonezilor. Astfel, Varsovia a ramas insensibila, martea trecuta, la presiunile partenerilor sai de a renunta la veto in privinta demararii negocierilor in vederea unui parteneriat UE-Rusia in probleme energetice. "Polonia este singura care face uz de dreptul sau de veto, dar aceasta metoda reflecta o frustrare mai generala", aprecia Daniel Gros, directorul Centrului de studii politice europene din Bruxelles. Acesta constata ca, cei 10 membri veniti in Uniune in 2004 au acumulat mai multe motive de amaraciune. Astfel, ei isi amintesc bine ca la dezbaterea Directivei Bolkestein, tari in frunte cu Franta si Germania s-au opus cel mai vehement - la Consiliul Europei si in Parlamentul European - noilor membri, partizani ai unei largi liberalizari a serviciilor. Cand "noua Europa" contesta pertinenta criteriilor de la Maastricht pentru a le evalua capacitatea de a adopta moneda euro, vechii membri refuza sa manifeste ceva mai multa suplete. Pe hartie, releva comentatorul francez, "cei 10" nu sunt, totusi, o cantitate neglijabila, in conditiile in care extinderea, in lipsa unei Constitutii, a complicat functionarea Uniunii. Sub aspectul voturilor, influenta lor este superioara ponderii economice, observa Peter Balasz, un fost comisar ungar. In Parlamentul European, cei 10 dispun de 159 din totalul de 732 deputati alesi. In Comisia Europeana, Jose Manuel Barroso a atribuit posturi importante unor personalitati provenite din capitalele Europei Centrale: politica regionala unei poloneze, gestionarea personalului unui estonian, iar problemele bugetare unei lituaniene. In Consiliul Europei, voturile celor 10 sunt insistent solicitate de catre membrii mai vechi, dar atunci cand ei intervin pentru a-si apara interese proprii, nu pot fixa directia. Un alt fenomen, semnalat cu regret de comisarul estonian Siim Kallas, este inexistenta, decat rareori, a unei categorii a "noilor state membre", asa cum s-a vazut in cazul vechilor membri. Fiecare actioneaza dupa cum ii dicteaza interesele proprii, iar acestea sunt in general foarte diverse, adauga Kallas. In domeniul comercial, de pilda, polonezii sustin pozitiile franco-italiene, pentru a-si proteja propriile produse industriale, in timp ce ungurii sunt pentru liberul schimb, promovat de Germania si Marea Britanie. Nu exista aliante privilegiate cu unul sau altul dintre membrii UE. Germania, care, dupa caderea Cortinei de Fier, a sustinut extinderea Uniunii, este un partener natural, dar ea cu greu face fata tensiunilor din ultimele luni intre Berlin, Polonia si tarile baltice in materie de energie, domeniu in care "cei 10" solicita o mai mare solidaritate. Marea Britanie n-a reusit obtinerea sprijinului pentru razboiul din Irak din partea unor noi state membre, iar in perioada in care a detinut presedintia Uniunii, la finele lui 2005, Blair a reusit performanta de a raci relatiile cu colegii sai din estul Europei, cerandu-le sa renunte la o parte din ajutoarele ce le fusesera promise, pentru a definitiva bugetul comunitar fara suprimarea rabatului de care beneficiaza Londra.

Lipsa de experienta

In opinia lui Pawel Herczynski, responsabil cu problemele europene in Ministerul polonez de Externe, actuala "neputinta" a membrilor noi ai UE este consecinta lipsei de experienta. "Noi trebuie sa invatam cum functioneaza sistemul, in conditiile in care cercul expertilor in acest domeniu este redus", releva oficialul polonez. In plus, noii membri, care in general au o viata politica agitata, dau impresia ca isi improvizeaza pozitiile. Ca exemplu este data propunerea recenta a premierului polonez Lech Kaczynski de creare a unei armate europene a NATO, ce l-a pus intr-o situatie jenanta pe ministrul polonez al Apararii, trebuind sa explice ca propunerea respectiva nu a fost discutata de Guvernul de la Varsovia. La toate acestea se adauga lipsa expertilor proveniti din noile tari membre in institutiile UE. In prezent, reaminteste "Le Monde", din cei 25.000 functionari, Comisia a recrutat doar 2.000 din randurile celor 10 noi membri ai Uniunii si sunt rare cazurile cand ei detin posturi de inalt nivel.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.