Cazul CEREALCOM Ialomita este unul de manual pentru modul de acumulare a averilor in mod obscur, in interiorul imperiului termitelor cladit de Ioan Niculae. Cu toate ca acest caz a fost relatat pe larg in presa centrala, nici un factor de decizie nu s-a implicat in lamurirea, macar partiala, a acestui artificiu comercial.
CEREALCOM SA Slobozia, una dintre putinele societati comerciale rentabile ale agriculturii romanesti, a fost vanduta, la finele anului 1999, contra sumei de 107 miliarde lei, unei simple persoane fizice. Licitatia, castigata de un "ilustru" necunoscut pe nume Ioan Miclici, a adunat la un loc liderii mondiali ai comertului cu cereale. Nu e clar de ce a decis FPS-ul sa vanda la acel moment SC CEREALCOM, mai ales ca societatea era rentabila si nu avea nevoie urgenta de privatizare. Cu un cont de 20 de miliarde de lei si un fond de alte doua miliarde, SC CEREALCOM Ialomita se impunea ca una dintre cele mai rentabile afaceri din judet. Pe deasupra, la momentul privatizari societatea avea in silozuri marfa de 70 de miliarde de lei vechi.
Pensionarul miliardar
Fondul Proprietatii de Stat (FPS) a hotarat sa vanda, totusi, CEREALCOM Ialomita, pe un pret ridicol de mic pentru o perla a Baraganului: 107 miliarde de lei. Atat a ofertat Ioan Miclici, un anonim "pensionar", decedat in 2001, care s-a inscris la licitatie. Firma americana CARGILL, una dintre primele cinci societati din lume in domeniul comertului cu cereale, si Fondul de investitii Broadhourst Investments Ltd. au fost marii perdanti. Pretul de pornire se stabilise la 25.000 de lei pentru o actiune. Miclici a ridicat pana la 56.000 de lei. Ceilalti au crezut ca au de-a face cu un simplu individ care merge la cacealma, acesta neputand onora un astfel de angajament. Asa ca au preferat sa astepte - pentru a nu investi prea mult in licitatie - o a doua strigare. S-au inselat amarnic, nebanuind vreo clipa cine se afla in spatele lui. La data de 30 iunie s-a incheiat contractul de vanzare-cumparare pentru actiunile adjudecate. In maximum 90 de zile, investitorul trebuia sa achite contravaloarea actiunilor. Termenul a expirat, dar Miclici nu a venit cu banii. Nici n-avea de unde sa-l aduca. Reprezentantii companiilor care pierdusera licitatia isi frecau mainile multumiti, crezand ca vor avea parte de o a doua strigare. Zarurile fusesera aruncate insa cu mult timp inainte, dupa cum vom demonstra. Dupa expirarea termenului limita, lui Miclici i s-au alocat alte zece zile de gratie ca sa vina cu banii. Si acum, surpriza. La data de 15 octombrie 1999, Ioan Miclici a platit cu dezinvoltura cele 107 miliarde de lei, plus 13 miliarde de lei penalitati. Pentru el, intreaga sa familie si prieteni era o suma de neconceput, insa pentru Ioan Niculae insemna mai nimic. Mai ales ca granele din silozuri valorau pe putin 80% din pretul de achizitie.
"Salvarea" vine de la INTERAGRO
Daca pentru marele public, anonimul Ioan Miclici a devenit proprietarul SC CEREALCOM din Slobozia, initiatii in afaceri agricole cunosteau demult implicarea consortiului INTERAGRO SA in tranzactie.
Astfel, conform documentelor, "In baza conventiei nr. 3425/10.11.1999, inregistrata la Oficiul Registrului Comertului cu nr.4875/1999, SC Asigurarea Romaneasca - ASIROM SA si persoana fizica Miclici Ioan au hotarat: SC Asigurarea Romaneasca - ASIROM SA ii acorda lui Miclici Ioan, parte la contractul nr. 4067/30.06.1999 incheiat cu FPS, in calitate de cumparator 2.092.097 actiuni reprezentand 100% din capitalul social al SC CEREALCOM SA Ialomita, un avans in suma de 91 mld. lei cu destinatia exclusiva pentru achitarea partiala a pretului de cumparare a societatii sus mentionate". Dupa cum se poate observa, saracul Miclici nu avea bani nici sa traverseze strada, daramite sa cumpere de sub nasul unor potentati ai comertului cu cereale o companie atat de bine cotata cum era SC CEREALCOM Ialomita. De aceea, Ioan Niculae i-a dat anonimei persoane fizice, cu cinci zile inainte de expirarea termenului de gratie, banii necesari pentru cumpararea societatii agricole fruntase pe judet.
Zestrea magnatului
Ioan Niculae estimeaza ca cifra de afaceri la care se asteapta anul acesta va fi de peste un miliard de euro. Magnatul se gandeste sa renunte la agricultura si sa se reprofileze pe afaceri imobiliare.
- SC INTERAGRO SA
- Asigurarea Romaneasca-ASIROM SA
- Rafinaria ASTRA ROMANA SA Ploiesti
- Societatea Nationala "Tutunul Romanesc" SA (totalizand cinci fabrici cu imobilele respective in Bucuresti, Timisoara, Iasi, Sf. Gheorghe si Tg. Jiu)
- Combinatul de ingrasaminte chimice SOFERT SA Bacau
- Combinatul de ingrasaminte chimice AZOCHIM SA Savinesti
- Combinatul de ingrasaminte chimice TURNU SA Turnu Magurele
- Fabrica de ulei Rosiorii de Vede
- SC VIROMET SA Victoria, Brasov
- SC CEREALCOM SA Ialomita
- SUINPROD SA Zimnicea (crescatorie de porci)
- ALCOZIM SA Zimnicea
- Administreaza circa 50.000 ha de terenuri agricole
Pentru acest an, Ioan Niculae preconizeaza o cifra de afaceri de peste un miliard de euro. Se gandeste sa renunte la o parte din cele 50.000 ha pe care le are in administrare, nemultumit ca din agricultura nu castiga destul. Dupa ultimele declaratii, piata imobiliara ii face cu ochiul, magnatul intentionand sa se axeze in principal pe aceasta activitate.
Niculae muta decisiv
La o luna de la semnarea aranjamentului dintre Asigurarea Romaneasca - ASIROM SA si Ioan Miclici, consortiul magnatului Niculae a facut miscarea capitala.
In actele semnate de ASIROM si castigatorul licitatiei, totul era foarte clar: "partile au convenit ca in schimbul sumei sus-mentionate Miclici sa transfere catre SC Asigurarea Romaneasca - ASIROM SA proprietatea asupra unui nr. de 1.046.049 actiuni reprezentand 50% din capitalul social al SC CEREALCOM SA Ialomita". Majorarea capitalului social al SC CEREALCOM SA Ialomita prin aportul in natura adus de SC INTERAGRO SA la data de 22.11.1999 a condus la cresterea cotei de participare a grupului ASIROM - INTERAGRO la capitalul social al SC CEREALCOM SA Ialomita la 74,42%. Intre timp, Ioan Miclici a decedat.
Ultima bomba
Ultima lovitura in cazul CEREALCOM a venit din partea Executivului. Conform documentelor existente in arhive, abia in 2004 s-au prins oficialii statului cum a fost treaba cu privatizarea SC CEREALCOM SA Ialomita. Subzista insa intrebarea de ce a dorit Ioan Niculae sa cumpere mascat aceasta societate? Raspunsul vine astazi din aglomerarea economica pe care magnatul a dobandit-o in anumite sectoare ale industriei si agriculturii, infiintand unul dintre cele mai mari imperii financiare ilicite ale Romaniei, astfel incat Consiliul Concurentei sa aiba scaparea de a nu vedea ce se intampla in realitate. Si, mai ales, sa nu comenteze pe aceasta tema. La ora actuala, SC CEREALCOM SA Ialomita se afla intr-o asa-zisa reorganizare judiciara. Anul trecut mai ramasesera doar 28 de salariati.
Concurenta neloiala
In afara problemelor legate de reesalonarea datoriilor in favoarea companiilor lui Niculae, Eneko Landamburu a atras atentia si asupra concurentei neloiale. Acumularile realizate de Ioan Niculae in diferite domenii au fost avizate de fiecare data favorabil. Nici la acest capitol expertii europeni n-au avut insa succes, lucru ce dovedeste ca intelegerile financiare obscure pot fi comise si peste recomandarile Europei.
Avertismentul oficialilor europeni
Directorul general al Directiei Extindere a Comisiei Europene, Eneko Landamburu, a adus, in urma cu ceva timp, in atentia oficialitatilor de la Bucuresti situatia dezastruoasa a Societatii Nationale "Tutunul Romanesc" (SNTR). "Profit de aceasta ocazie pentru a mai ridica un numar de alte probleme legate direct de recenta privatizare a tutunului romanesc, care pot fi relevante pentru legislatia concurentei. Mentionez in special Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 180/2001, care acorda facilitati substantiale acestei companii (INTERAGRO SA), atat in ceea ce priveste reesalonarea debitelor, cat si scutirile de impozit (n.r. - de datorii). Mai mult, in ceea ce priveste actualul proces de privatizare, v-as fi recunoscator daca ati putea trimite Comisiei documentatia de fundamentare a conditiilor finale de vanzare a 53% din actiunile SNTR catre INTERAGRO. In acest caz, conditiile finale par a fi substantial diferite fata de cele convenite ca urmare a procesului de oferte concurentiale (n.r. - licitatie) din luna mai 2000, si considerabil mai favorabile pentru compania achizitoare", spunea Eneko Landamburu.