Un fazan delicios
Nume de vitrina al generatiei a۪80, coleg de valori cu Mircea Cartarescu, T.T. Cosovei, Florin Iaru, Ion Stratan si Mariana Marin, Alexandru Musina (42 de ani, debut editorial in 1984) este, ca ferment cultural pentru Brasov, cam ce sunt Marta Petreu, Stefan Borb̩ly si Ruxandra Cesereanu in Cluj ori Liviu Antonesei in Iasi. Autor al unui poem cvasilegendar pentru tanara generatie a deceniului al IX-lea - ""Budila Expres"" - Musina a publicat din 1984 pana acum vreo 15 carti de poezie si eseu, a infiintat revista Interval, conduce editura brasoveana Aula, unde, intre altele, a facilitat debutul mai multor tineri prozatori, este profesor de ""scriere creatoare"" (creative writing) la Facultatea de Litere a Universitatii Transilvania si se duce din cand in cand la Olanesti, de unde le trimite spre publicare lui Al. Cistelecan si Virgil Podoaba la revista Vatra din Targu-Mures niste scrisori pe cat de scandaloase pentru obstea literara (prin sinceritatea crunta, maximalismul etic si radicalismul ideatic), pe atat de savuroase pentru cititorul obisnuit. Reunite acum in volum (deocamdata numai cele dintre 1998 si 2003, la Editura Cartier), ele au fost intitulate ""Scrisorile unui fazan"". Tineti minte jocul din copilarie cu ""fazan pe filme"", in care fiecare greseala te costa o litera din cuvantul ""fazan"", la urma fiind eliminat? Ei bine, sagalnic suicidar, Musina s-a vazut iute probozit de breasla, mai cu seama de-o sumedenie de congeneri, o data ce: 1) a demisionat din generatia a۪80, 2) nu accepta notiunea de postmodernism in Romania (cata vreme noi avem un ethos premodern), 3) e contra bovarismului care cariaza provincia literara, a obsesiei Centrului, cu complexele, frustrarile si ranchiunele adiacente, 4) e contra fixatiei scriitorului roman pentru cucerirea mapamondului, contra marotei cu Nobelul autohton si, in genere, contra forfotei paranoice declansate de premiile literare, 5) il denunta deschis pe prozatorul roman, indiferent de varsta si stil, ca-i un epigon, un colonizat al literaturii occidentale, ruse si americane (""cum sa le rupi gura occidentalilor in 2001 cu Ginsberg, Corso, Keruak, Burroughs reciclati si autohtonizati?"")... si tot asa. Cinci fluieraturi in biserica: f-a-z-a-n! Iesi din joc? Nicidecum. Nu doar ca nu iese din joc, dar Musina abia de acum incepe sa se simta-n elementul lui: douamiismul nu este decat un optzecism excesiv, ""bazdacul genialitatii provinciale nu-l paraseste pe scriitorele roman nici dupa 20 de ani de trai prin strainataturi"", cultura romana de azi este una ""jurnalistico-centrica"", de second-hand, Observatorul cultural e un ""harem fara sultan"", ""cel mai sinistru mi se pare ca nu mai ai cum sa te manifesti ca un macho in literele romane"", ""Marius Ianus e un arivist literar tipic"", I.B. Lefter e ""doar mediocru, suflet de aparatcik, care-ti zambeste in fata si te loveste pe la spate"", Noica este asemanat mandatarilor ceausisti de la finele anilor a۪60, Nae Ionescu este alaturat - ca fantoma a trecutului - de Marx, Lenin si Stalin, iar toata piata de idei romaneasca ii pare lui Musina la ora actuala o ""colcaiala"", un razboi a carui miza nu o reprezinta principiile si ideile, ci avem de-a face doar cu ""eternul razboi pentru Sandvis""! ""Incep sa ma simt singur, neprimind nici un raspuns, un fel de nebunul targului, care el vorbeste, el asculta"", se lamenteaza ghidus Musina, dupa care ne spune ca Nicolae Manolescu (singurul care iese perfect din baia de acizi si bombaneli) il trateaza drept ""Gica Contra... uitand ca primul Gica Contra din cultura romana a fost chiar Maiorescu..."" Orice s-ar zice, fazanul ramane un lux. A se consuma cu moderatie, ca orice delicatesa.