Miercuri, 15 noiembrie, incepe Postul Craciunului, o perioada in care ne pregatim sa primim vestea cea mare a Nasterii Domnului nostru Iisus Hristos. Cateva saptamani in care, mai mult ca in restul anului, vom incerca sa ne luminam, sa ne curatim tr

Miercuri, 15 noiembrie, incepe Postul Craciunului, o perioada in care ne pregatim sa primim vestea cea mare a Nasterii Domnului nostru Iisus Hristos. Cateva saptamani in care, mai mult ca in restul anului, vom incerca sa ne luminam, sa ne curatim trupul si sufletul de zgura adunata din negura de peste an. Este vremea cand multi dintre noi vom merge la preot pentru a ne spovedi. Iata de ce, astazi, ne-am propus sa vorbim despre rolul terapeutic al spovedaniei.

Postul Nasterii Domnului, sau al Craciunului, inchipuie ajunarea de 40 de zile a proorocului Moise, precum si postul patriarhilor Vechiului Testament, care iL asteptau pe Mesia.

Cum spuneam, acest post incepe pe data de 15 noiembrie si tine pana pe 25 decembrie. Pe toata perioada lui nu se consuma carne, oua si branza. Lunea, miercurea si vinerea nu se consuma nici ulei si nici vin. Sambata si duminica este dezlegare la peste, untdelemn si vin. Daca lunea, miercurea si vinerea este vreun sfant insemnat in calendar cu cruce neagra, este dezlegare la vin si ulei. Daca este si hramul bisericii sau sarbatoare cu cruce rosie in calendar, este dezlegare si la peste. Acelasi lucru se fac e si daca martea sau joia este vreo sarbatoare cu cruce rosie. In ziua de Ajunul Craciunului se mananca tocmai seara fructe uscate, covrigi, paine sau turte.

Pacatele nemarturisite imbolnavesc trupul si sufletul
Spovedania este o Taina a Bisericii care, in-tr-o alta definitie, o putem numi dezbracarea omului de pacate si innoirea lui prin botezul lacrimilor de pocainta, prin iertarea harica, savarsita asupra lui prin intermediul preotului.

Nu de putine ori in viata gresim asupra noastra, asupra celor din jurul nostru, stare care ne poate afecta in sens negativ modul de actiune si existenta ulterioara. Ne este insa foarte greu sa recunoastem ca am gresit, ca nu este bine ceea ce am facut. Traim cu iluzia falsa ca, recunoscan-du-ne vina, poate ne simtim inferiori, neiubiti si neimpliniti in relatiile cu cei din jurul nostru, pierzandu-ne respectul de care ne bucuram.

Toate aceste ganduri negative, iluzii false pe care nu vom avea puterea sa le scoatem la suprafata, adica sa le marturisim, se vor fixa in inconstientul nostru, de unde nu se stie cand ne vor vatama trupul si sufletul, producan-du-ne nelinisti, nesiguranta, durere.

Marturisirea, asumarea adecvata a responsabilitatilor


Despre autor:

Gardianul

Sursa: Gardianul


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.