Paradoxul "Gheorghe Barbu" sau "oistea de la brisca"

Recalcularea pensiilor, chemata sa inlature inechitatile generate de pensionarile in perioade diferite de timp, a creat noi inechitati. In felul acesta, cele doua principii afirmate, ale egalitatii si unicitatii, au fost incalcate permanent.

Pe site-ul Casei Nationale de Pensii exista o rubrica intitulata „Intrebari si raspunsuri“ in care fiecare cetatean poate sa intrebe orice despre pensie si „specialistii“ Ministerului Muncii raspund cu binecunoscuta lor „competenta“. Iata un exemplu in care raspunsul „specialistului“, coroborat cu exemple, ne arata nu competenta, ci lipsa acesteia. Intrebarea era urmatoarea „De ce la recalcularea pensiilor din anul 2005 nu s-a tinut seama de grupele I si II de munca, scazand astfel valoarea pensiilor celor aflati in aceasta situatie?“ Raspunsul specialistului de la Ministerul Muncii dat in 16.10.2006 e total lipsit de logica si il exemplificam ca un contra exemplu la „argumentare“. „Acordarea unui tratament diferentiat prin aplicarea unor stagii de cotizare diferita pentru persoanele ale caror drepturi de pensie s-au deschis pe aceeas i lege consideram ca ar crea discriminari majore fata de alte persoane care au desfasurat activitate in grupa superioara de munca (exemplu siderurgie, metalurgie, lucratori in plumb)“.

In traducere, asta inseamna: de ce sa facem deosebire la valoarea pensiilor intre cei care au muncit in conditii grele, care si-au pus viata in pericol, care plecau dimineata de acasa spre serviciu cu spaima in suflet ca pot muri acolo si cei care au muncit in conditii normale, de exemplu cei care au plantat panselute in Cismigiu intre o bere si un somn la umbra arborilor seculari? „Specialistul“ ne spune ca nu e nici o deosebire si in concluzie Ministerul Muncii a decis ca grupele de munca I si II sa dispara si la toata lumea sa se recalculeze pensia prin impartirea sumei punctajelor anuale la 30 de ani. Si atunci a aparut un alt paradox, numit de unii paradoxul „Gheorghe Barbu“, iar dupa altii „paradoxul“ oistea de la brisca, deoarece pensia celor care au lucrat in mina de uraniu sau intr-o fabrica de explozibil este mai mica decat a celui de la spatii verzi, care a plantat panselute in Cismigiu. Calcul concret: minerul de la mina de uraniu a muncit conform legii 15 ani. Acum suma salariilor pentru cei 15 ani se imparte la 30 de ani, deci pensia ii scade la jumatate. Operatorul chimist de la fabrica de explozibil a muncit, conform legii, 20 de ani.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe