Valentin HOSSU-LONGIN: Un presedinte pentru Israel - Colette Avital

Motto: "Sunt convinsa ca as putea fi un bun presedinte; ar fi pentru prima oara cand in aceasta functie de mare onoare ar fi aleasa o femeie"- Colette Avital (ZIUA, 24 octombrie 2006).
Este vorba de presedintia Israelului. Mandatul actualului sef al Statului inceteaza la inceputul verii viitoare, dar situatia lui este atat de precara, din punct de vedere penal si moral, incat schimbarea este iminenta. De aproape o luna, politicienii, analistii si presa din Tara Sfanta isi spun parerea in legatura cu posibilii inlocuitori ai acestuia. Cel mai vehiculat nume a fost al lui Elie Wiesel, scriitor si profesor universitar traitor in SUA, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, nascut si crescut in Sighetu Marmatiei. Recent, Eminenta Sa a trimis ca refuza categoric inalta demnitate, deoarece nu poate renunta la meseria de profesor si scriitor, mai avand inca multe de spus, in privinta Holocaustului fascist si, de ce nu, comunist...
Au ramas in cursa alti cativa demnitari, printre care Colette Avital, originara tot din Romania, deputat si vicepresedinte al Knessetului (Parlamentul israelian) si lidera "Ligii de Prietenie Israel-Romania". Ma numar printre prietenii si admiratorii distinsei Doamne, drept care ar fi fantastic daca aceasta nominalizare s-ar solda cu o victorie! Nu va puteti da seama ce inseamna asta atat pentru comunitatea evreilor nascuti in Romania, de aproape jumatate de milion, cat si pentru tara noastra, din care a plecat cand avea doar 11 ani (1950). S-a nascut si a copilarit in Bucuresti, pe strada Stirbei Voda, avand-o colega de gradinita si primara, printre altele, pe viitoarea ziarista Doina Caramzulescu. Printr-o intamplare, au aflat una de alta si s-au revazut dupa exact o jumatate de secol, in vara anului 2000! O intalnire emotionanta, cu plans una pe umarul celeilalte, povestindu-si apoi viata, revazand cu ochii mintii, dar si aievea apartamentul in care Colette a crescut, Scoala Franceza a primelor clase, Izvorul lui Eminescu din Cismigiu, amintindu-si de minigradina zoologica, unde pe atunci erau vulpi, castori, lupi, pauni, caprioare.
Peste un an, intr-o superba toamna, am fost invitati la inaugurarea Centrului Cultural Israeliano-Roman din Tel Aviv. Colette Avital ne-a asteptat la aeroport si ne-a dus, in plina noapte, din Tel Aviv spre Ierusalim, unde locuieste. Luminile de pe autostrada ne permiteau sa vedem, de-o parte si de alta, livezi, vii, paduri si chiar asezari. Pe o portiune de vreun kilometru, dune de nisip, uscaciune totala fara fir de iarba. Da, asa fusese acest tinut, desert, desert, cu 50 de ani inainte, cand familia ei ajunsese in portul Haifa, de unde emigrantii erau dirijati spre interiorul tarii, ei fiind repartizati intr-un catun de langa Tel Aviv, un biet orasel intre nisipuri. Cu timpul, s-au mutat aici, unde fata si-a terminat liceul, a facut armata si s-a inscris la Universitatea din Ierusalim, absolvind Facultatea de limbi straine cu brio, stapanind engleza, franceza, italiana si portugheza, vorbind in casa romana si invatand din mers ivrita.
Vroia in diplomatie si s-a prezentat la Ministerul de Externe. Au angajat-o dactilografa si apoi secretara de birou. Laburista convinsa, se inscrisese in Partidul Muncii, al lui Shimon Peres, devenind in scurt timp o autentica militanta in plan politic, social si cultural. Exprimandu-si dorinta de a intra in inalta societate politica si diplomatica, i s-a spus ca acolo patrund doar barbatii. A avut raspunsul pe buze: Golda Meir e prima femeie prim-ministru in Israel si-i stimata in toata lumea!
Personalitate puternica, dar si frumoasa, docta si ambitioasa, scriind la mai multe publicatii din tara si strainatate, isi cucerise repede un statut privilegiat in cercurile diplomatice. Si a ajuns sa fie numita ambasador in Portugalia, prima femeie din Israel cu o asemenea demnitate. Ce a realizat in aceasta calitate s-a vazut in faptul ca apoi a fost trimisa la New York, Paris si Bruxelles, devenind o adevarata si pretuita mesagera a Israelului in lume.
O femeie-soldat, pentru care cuvantul de intampinare "Salom"(Pace) era si este expresia dorintei acestei tari de a crea climatul propice dobandirii unei intelegeri firesti intre popoarele apropiatului Orient. Si n-am sa uit de dialogul avut de Colette Avital cu Hannah Ashrawi, reprezentanta palestinienilor din vremea lui Arafat, la un post de televiziune american, cand cele doua femei-diplomat isi exprimau, fiecare in felul sau, credinta in gasirea unei paci rezonabile intre cele doua popoare. Ele exprimau, intr-un mod academic/diplomatic, durerea mamelor care-si vad copiii sfartecati de bombe, a tinerelor cu iubitii impuscati si chiar a femeilor-kamikaze, care in loc de prunci poarta la brau dinamita...
P.S. Cu doar cateva zile in urma, ambasada Romaniei in Israel anunta despre numarul din ce in ce mai mare de israelieni de origine romana si de fiii acestora care solicita redobandirea sau dobandirea cetateniei tarii noastre. Un eveniment care se explica prin apropiata aderare a Romaniei la UE. Asta inseamna, implicit, un numar sporit de investitii israeliene si totodata o puternica dezvoltare a relatiilor dintre cele doua tari. In acest context, importanta alegerii Colettei Avital la carma statului Israel nu mai are nevoie de argumente suplimentare.

---

Despre autor: