Curtea de Apel Bucuresti a decis ca fostul sef al Directiei de Cercetare Penala a Militiei, colonelul (r) Tudor Stanica (foto), condamnat la zece ani de inchisoare pentru uciderea disidentului Gheorghe Ursu, va ramane in libertate, pentru inca un an,
Curtea de Apel Bucuresti a decis ca fostul sef al Directiei de Cercetare Penala a Militiei, colonelul (r) Tudor Stanica (foto), condamnat la zece ani de inchisoare pentru uciderea disidentului Gheorghe Ursu, va ramane in libertate, pentru inca un an, din cauza bolii de care sufera. Hotararea instantei nu a fost contestata de Parchet, procurorul de sedinta cerand insa prelungirea intreruperii executarii pedepsei pe o perioada de jumatate de an. Decizia Curtii de Apel Bucuresti a fost luata pe baza concluziilor celei de-a cincea expertize medico-legala conform careia tratamentul citostatic pe care trebuie sa-l urmeze Stanica dureaza cel putin sase luni.
Fostul sef al Directiei de Cercetare Penala a Militiei ceruse prelungirea cu un an a perioadei de suspendare a executarii pedepsei, pe motive medicale. Colonelul in rezerva, condamnat in 2003, mai beneficiase, in luna mai, de o intrerupere de sase luni.
Pedeapsa injumatatita
Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis, in 10 octombrie 2003, condamnarea coloneilor in rezerva Tudor Stanica si Mihail Creanga la cate 20 de ani de inchisoare pentru instigare la omor calificat, fiindu-le insa gratiata jumatate din pedeapsa. Procurorii au stabilit ca Stanica si Creanga au determinat, in noiembrie 1985, un detinut de drept comun, Marian Clita, "sa exercite acte de violenta" impotriva cunoscutului disident inginerul Gheorghe Ursu, care fusese incarcerat in aceeasi camera de arest. Cei doi ofiteri au luat succesiv o serie de masuri care au avut ca rezultat exterminarea fizica a lui Gheorghe Ursu, prin izolarea intr-o celula a arestului in care erau incarcerati detinuti deosebit de periculosi (precum Marian Clita si Gheorghe Radu, ambii recidivisti si cunoscuti cu comportament violent). De asemenea, camera respectiva a fost pusa sub consemn sau interdictie pentru subofiterii de paza, in sensul ca acestia nu aveau voie sa intervina chiar daca auzeau ca Ursu era batut.
In cele din urma, Ursu a murit din cauza batailor primite in celula din arestul Militiei. Atunci s-a spus ca disidentul a murit din motive naturale, insa, dupa 1990, martorii - printre care si medici - au dezvaluit faptul ca disidentul a decedat din cauza unei peritonite. Marian Clita a fost condamnat la 20 de ani de inchisoare, el fiind eliberat din penitenciar dupa noua ani de puscarie.
Impotriva partidului
In 21 septembrie 1985, inginerul Ursu a fost arestat deoarece, intr-un jurnal pe care il tinea din tinerete, consemnase si comentase nefavorabil aspecte din activitatea conducerii PCR. Disidentul a fost acuzat de "nepredarea mijloacelor de plata straina si operatii interzise cu mijloace de plata straine", dupa ce in locuinta sa s-au gasit, in timpul perchezitiei, 3000 lire italiene, cinci dolari si 40 marci germane - sume pe care inginerul le pastrase dupa ce facuse cateva excursii in strainatate.
De asemenea, intrucat intretinea legaturi cu persoane din strainatate, in special cu imigranti romani, precum si cu comentatorii de la postul de radio "Europa Libera" (de la care a primit materiale tiparite interzise de regimul comunist), inginerul a intrat in atentia Securitatii inca din 1984. S-a stabilit atunci ca Ursu se afla in relatii apropiate cu scriitori si cu poeti romani si ca avea cu acestia diverse discutii despre conducerea partidului.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.