O democrata, prima femeie la sefia Camerei Reprezentantilor

Democrata Nancy Pelosi (foto) are sanse sa devina prima femeie care va conduce Camera Reprezentantilor, spre marea nemultumire si frustrare a presedintelui republican, George W. Bush. Pelosi, in vasta de 66 de ani, va fi cel mai probabil aleasa in functia de presedinte al Camerei Reprezentantilor de colegii sai democrati, in ianuarie la reuniunea Congresului, inlocuindu-l pe Dennis Hastert, un republican din Illinois. Conform legislatiei americane, speaker-ul Camerei inferioare este al doilea in succesiunea pentru presedintie, dupa vicepresedinte.
Nancy a declarat ca nu va incerca sa se opuna finantarii razboiului din Irak, ci va exercita presiuni asupra lui Bush pentru a schimba strategia si a incepe o redesfasurare pe etape a trupelor americane si asupra irakienilor pentru a-si asuma o mai mare responsabilitate in legatura cu propria lor natiune. Pelosi a fost adesea ignorata sau chiar persiflata de Bush, pe parcursul celor sase ani in functia de lider al minoritatii democrate, insa presedintele republican va fi nevoit sa colaboreze cu ea, din momentul in care va prelua functia de presedinte al Camerei Reprezentantilor, daca se asteapa sa realizeze ceva in acesti doi ani care i-au mai ramas din mandat.
Ea a promis sa-l provoace pe Bush pe teme ca razboiul din Irak, reducerea impozitelor, educatie si sistemul de sanatate. Pelosi a respins cererile de a-l inlatura din functie pe Bush, insa a declarat ca democratii vor organiza o serie de audieri sub supravegherea Congresului, pentru a se afla daca presedintele a manipulat faptele pentru a obtine un sprijin anticipat pentru razboiul din Irak. (I.C.)
Peripetii electorale
Scrutinul a fost marcat de incidente izolate, legate in principal de functionarea dispozitivelor electronice de votare, si care au blocat temporar desfasurarea votului in cateva sectii. Conform postului de televiziune CNN, care a monitorizat procesul electoral, in unele circumscriptii din Ohio, Colorado sau Indiana, problemele inregistrate in desfasurarea scrutinului au determinat prelungirea cu cate doua sau trei ore a programului sectiilor de votare. Partidul Democrat a depus plangere pe langa Comisia Electorala a statului Ohio, mentionand numeroase probleme inregistrate in timpul votarii, semnaland deschiderea cu intarziere a unor sectii de votare, probleme cu masinile de vot si confuzie in ceea ce priveste legislatia statala in materie de identificare a persoanelor. Alegatorii au fost nevoiti sa astepte la coada in fata sectiilor de votare, iar multi dintre ei nu au reusit sa-si exercite dreptul de vot.
In Wisconsin, intr-o sectie de votare amenajata intr-o scoala din Madison, o falsa amenintare cu bomba a determinat intreruperea temporara a procesului electoral, prelungirea cu o ora a programului sectiei si au existat chiar cazuri de alegatori care nu au mai reusit sa treaca pe la urne.
In comitatul Delaware, din statul Indiana, centrele de votare si-au prelungit programul cu aproximativ trei ore, din cauza unei erori a computerului incorporat masinilor de vot electronic. Incidentul a cauzat intarzierea deschiderii a peste 70 de sectii de votare.
Cartele defecte
Potrivit judecatorului Wayne Lennington, care a semnat decizia de prelungire a programului de votare, compania care a fabricat masinile de vot a anuntat ca pe cartelele cu care sunt puse in functiune aparatele au fost inscriptionate gresit codurile PIN.
Si in Illinois, programul a doua sectii de votare a fost prelungit cu o ora, intrucat scrutinul a inceput cu intarziere, din motive pe care autoritatile locale nu le-au precizat. La inchiderea sectiilor de votare de pe coasta de est a Statelor Unite, oficialii Departamentului de Justitie au apreciat numarul plangerilor inregistrate drept modic, explicand ca la numarul de urgenta al Departamentului pentru Drepturi Civile din Washington au fost receptionate mai putin de 200 de apeluri.
Departamentul de Justitie a detasat peste 850 de observatori electorali si agenti de monitorizare in sectiile de votare unde exista riscul unor manifestari de discriminare rasiala sau etnica sau de alte incalcari ale dreptului la vot.
Reprezentantii federali au fost trimisi sa monitorizeze o gama larga de probleme specifice, insa in unele cazuri - spre exemplu la New Orleans - ei trebuie sa ofere sprijin sistemului electoral care s-ar fi putut confrunta cu probleme legate de domiciliul alegatorilor, dupa ce zona a fost afectata de uraganul Katrina, la sfarsitul verii anului 2005. (I.C.)
Alesii poporului american
Fosta Prima Doamna a Americii, Hillary Rodham Clinton, despre care foarte multi analisti apreciaza ca va candida pentru Casa Alba, a castigat, in cadrul scrutinului de marti, un al doilea mandat in Senatul de la Washington, din partea Partidului Democrat. "Mesajul nu putea fi mai clar de atat, este timpul pentru o noua forta", a declarat Hillary, intr-un discurs sustinut dupa ce victoria asupra contracandidatului sau republican, John Spencer, a fost anuntata oficial.
Distinsa si energica Hillary Clinton a avut o campanie extrem de costisitoare cheltuind aproximativ 35 de milioane de dolari, in timp ce Spencer s-a "limitat" la patru milioane de dolari. Nu este de neglijat nici capitalul politic pe care fosta Prima Doamna l-a acumulat in baza celebritatii si a faptului ca sotul sau, Bill Clinton - fost sef al Casei Albe pe parcursul a opt ani - a insotit-o in deplasarile electorale.
"Terminator"
Un alt personaj extrem de popular si indragit in SUA, de aceasta data, din tabara republicana, guvernatorul de California, fostul actor Arnold Schwarzenegger, a reusit sa-si pastreze fotoliul. E drept, "Terminator" se distantase, in ultima perioada, de politica presedintelui George W. Bush, adoptand o pozitie mai moderata. Mai mult, el a criticat Casa Alba in probleme precum incalzirea climei pe glob. Noua abordare s-a dovedit o strategie de succes, avand in vedere ca, in California, 42 la suta din cei 15,8 milioane de alegatori inregistrati sunt democrati, fata de numai 34 la suta republicani.
Guvernatorul statului american Carolina de Sud, Mark Sanford, a fost impiedicat sa voteze din cauza faptului ca nu a putut prezenta comisiei electorale cartea de alegator, relateaza CNN. Sosit la sectia de votare de la scoala primara din Sullivan's Island, guvernatorul a avut neplacuta surpriza de a constata ca isi uitase cartea de alegator. Comisia electorala i-a comunicat oficialului ca nu poate vota daca nu prezinta un act de identitate. Sanford a precizat ca actele sale sunt in capitala statului, Columbia, dar ca intentioneaza sa obtina o carte de alegator provizorie, cu care sa poata, totusi, vota. Biroul guvernatorului a anuntat ca acesta s-a reintors dupa catva timp la sectia de votare, unde si-a exercitat de aceasta data dreptul de alegator. Potrivit paginii electronice a Comisiei Electorale a statului Carolina de Sud, alegatorii pot obtine o copie a cartii de votare chiar in ziua alegerilor, in cazul in care documentul personal a fost pierdut sau furat.
Lieberman, independent
Senatorul american Joseph Lieberman a castigat un al patrulea mandat, de data aceasta ca independent, dupa ce Partidul Democrat i-a retras sprijinul din cauza faptului ca el a sustinut razboiul din Irak. Fostul candidat la functia de vicepresedinte al SUA, in anul 2000, care a pierdut alegerile preliminare din cadrul Partidului Democrat din cauza campaniei sale in favoarea razboiului din Irak, a castigat aproximativ 48 la suta din voturi, invingandu-l pe democratul Ned Lamont cu o diferenta de aproximativ opt procente, potrivit posturilor locale de televiziune.
Senator la 89 de ani
Democratul Robert C Byrd, cel mai vechi membru al Senatului, a castigat cel de-al noualea mandat de sase ani, cu mai putin de doua saptamani inainte de implinirea a 89 de ani. Industriasul John Raese, candidatul republican, a cheltuit milioane de dolari in cursa, insa nu a reusit sa convinga electoratul ca Byrd este prea batran.

---

Despre autor: