In perioadele pre-electorale, cum e si cea pe care o traversam acum - fie ca vom avea la primavara alegeri doar pentru europarlamentari, fie ca vor fi si anticipate pentru Parlament , politicienii redescopera principiile democratiei reprezentative. Daca le uitasera cumva vreo clipa! Caz in care isi reamintesc ca oamenii obisnuiti, anonimi si multi, au nevoile lor, au vise si idealuri, spaime si traume. Asupra lor se apleaca acum cu mai multa atentie viitorii competitori, partide si candidati, dornici sa afle ce se asteapta de la ei - ca sa stie ce sa promita ca vor face si sa incaseze voturi! Ca pretutindeni in lume, in democratiile reprezentative.
Tot ca pretutindeni, dar poate ca mai abitir pe meleagurile noastre, datele problemei se schimba - insa - in ritm accelerat. Temele mari ale vietii de zi cu zi si ale campaniilor electorale raman aceleasi (castigurile salariale si pensiile insuficiente, nivelul de trai etc.), dar contextele evolueaza foarte rapid, influentand uneori considerabil substanta acestor teme. Pretentiile oamenilor cresc, aspiratiile - la fel. Transformarile spectaculoase ale Romaniei actuale produc modificari la fel de rapide si de profunde ale structurii si orientarilor electoratului, caruia politicienii vor trebui sa i se adreseze cu mesaje noi, adaptate la situatie, conform unor strategii de comunicare si de campanie reformulate.
Una dintre categoriile nou-aparute de electori e cea a cetatenilor romani plecati in ultima perioada in strainatate. In termeni sociologici, e vorba despre o "migratie de munca" sau "pentru munca". Cifre exacte nu se cunosc. Oficial, e vorba despre sute de mii, insa estimarile urca la circa un milion si jumatate in Spania, alt milion in Italia, plus comunitatile mai restranse dar nu neimportante din Germania, Franta, Irlanda sau Israel. Cei mai multi raman migranti, stabiliti temporar in strainatate, de unde trimit bani familiilor de acasa. Altii devin emigranti, solicita naturalizarea in statele de adoptie si raman definitiv acolo. Cum vor vota ei in alegerile romanesti din anii urmatori? In functie de ce nevoi, ilustrand ce fel de mentalitati, ce "filozofii"?
Oricat de pestrita ar fi aceasta masa deplasata peste granite, sunt destule semne care indica cel putin o caracteristica larg-majoritara: nivelul mai degraba scazut de educatie scolara, cel mai adesea ramasa la nivelul studiilor generale de 10 ani, eventual al celor liceale. Si asta intrucat migratia de munca din ultimii ani s-a produs in special din randurile populatiei mai sarace si mai afectate de somaj, traitoare in mediul rural sau la marginea oraselor, in "cartierele-dormitor" construite sub comunism, ca si dintre meseriasii cu calificare redusa, precum lucratorii din constructii, agricultura sau din servicii asigurate fara cine stie ce "know-how" (personal hotelier si din alimentatia publica, personal medical auxiliar etc.). Problemele lor principale sunt recunoasterea dreptului de a munci in tari straine si obtinerea unui statut social onorabil, gratie caruia sa poata beneficia de conditiile mai bune de viata si de asistenta sociala de acolo. Intampinand dificultati la aceste capitole, multi au acumulat frustrari sau chiar au ajuns la sentimente anti-occidentale.
Acest profil contrasteaza cu cel al exilului "traditional", constituit de-a lungul deceniilor de istorie comunista si care a fost/este mai ales intelectual si pro-occidental. De-a lungul anilor '90, ei au exprimat optiunile politice clare: anti-comunism si sustinere a formatiunilor de dreapta, in primul rand a PNTCD si a PNL. In toate scrutinurile din 1990 incoace, candidatii FSN/FDSN/PDSR/PSD au obtinut scoruri foarte modeste la sectiile de votare organizate in ambasadele si consulatele noastre. In acelasi timp, tendintele uneori nationaliste ori "fundamentaliste" ale romanilor din "vechiul exil" nu s-au putut canaliza catre un partid precum Romania Mare, perceput ca mostenitor demagogic al vechilor structuri ale Securitatii comuniste.
Ce vor vota - la randul lor - compatriotii nostri migrati sau emigrati in ultimii ani? Mai putin informati (in conformitate cu gradul de educatie), ignorand si din cauza distantei detaliile evolutiilor de acasa, cu constiinta ca sunt discriminati in tarile de refugiu, ca europeni "de rangul al doilea", ei pot deveni prada usoara pentru discursurile populiste "de scoala noua". Cum s-a si vazut de curand, atunci cand liderul PNG, Gigi Becali, descins la Madrid pentru meciul de fotbal Steaua-Real, s-a aratat interesat de partidul recent infiintat al romanilor din Peninsula Iberica, conversand cu liderii si promitand sprijin financiar. Se pregateste constituirea unei structuri similare si in Italia. Daca vor castiga simpatia comunitatilor romanesti care se organizeaza astfel in Occident, noii nationalisti si populisti din tara vor avea acces la o rezerva importanta de voturi.
Daca - totusi - nu va prevala influenta de sens opus: dinspre valorile democratice ale societatilor de adoptie, in care romanii migrati sau emigrati vad functionand civilizatii mai avansate, bazate pe drepturi si libertati, ceea ce ar trebui sa-i transforme si pe ei - nu-i asa? - in pro-occidentali convinsi...