Regizorul Tudor Giurgiu a vrut sa mixeze in filmul sau de debut "Visatorii" lui Bertolucci si british-ul "My Summer of Love/ Iubire de-o vara". A iesit o poveste autohtonizata, despre Bucuresti ca oras al pierzaniei, cu doua love story in realitate
Regizorul Tudor Giurgiu a vrut sa mixeze in filmul sau de debut "Visatorii" lui Bertolucci si british-ul "My Summer of Love/ Iubire de-o vara". A iesit o poveste autohtonizata, despre Bucuresti ca oras al pierzaniei, cu doua love story in realitate perverse, pe ecran tratate insa destul de poetic (de "vina" e probabil cartea Ceciliei Stefanescu, "Legaturi bolnavicioase"). Este o productie de atractie pentru publicul tanar, desi nu-i deloc tocmai un basm cu provincialii care se realizeaza fericit in Capitala si nici nu e o fabula prea morala in ceea ce priveste generatia actuala, vazuta prin ochii regizorului drept una pierduta.
Personajul Mariei Popistasu - Kiki Parvulescu - este liant intre fratele ei Sandu (jucat de Tudor Chirila, pe care-l prinde rolul de bad boy), cu care traieste o relatie incestuoasa, si o colega de facultate - Alex Dragnea - de care se... indragosteste, o gasculita dintr-un sat de langa Pietrosita (cu talent interpretata de Ioana Barbu). Pana la urma, din acest ghiveci de lesbianism si incest (filmate insa destul de pudic, semn ca Giurgiu nu vrea sa pice in ridicolul vechii scoli de regie - gen Blaier in "Dulcea sauna a mortii"), ramane doar jocul de exceptie al celor trei tineri actori. Alunecosul erou jucat de Chirila, rafinata orasanca - interpretata de Popistasu si "tarancuta" Ioanei Barbu, care se emancipeaza sub ochii nostri - sunt personaje tari, care depasesc pretextul scandalos al filmului ce vrea sa exploreze teritorii care n-au mai apartinut cinematografului mioritic. Evident, avem si clisee: tatal bonom "de la tara", jucat de Mircea Diaconu, pentru a cata oara in pielea unui astfel de personaj; batranica gazda, dna Benes, cu toate nevrotismele unei babe absolute, mereu cu ochii pe cine intra-n casa; distractiile tinerilor de azi, care nu prea sunt preocupati de invatat mai deloc, Bucuresti vs "restul" patriei, conflictul inter-generatii etc. Sunt destule momente foarte reusite: o intalnire a fetelor pe un bloc, un moment idilic al lor sub clarul de luna pietrositean, unde se demonstreaza ca topless-ul gratuit al altor filme aici e acoperit artistic, discutiile "filosofice" din carciuma, invitatia la masa dar mai ales momentul revelatoriu, cand fratele da pe fata atat relatia sa cu Kiki, cat si a acesteia cu "mironosita" provinciala, spre neintelegerea, socul si disperarea unor parinti, care n-ar fi banuit niciodata (oare?) ca fiica lor e lesbiana. Insa legatura dintre cele doua e mai credibila decat cea dintre frati: Giurgiu nu are rafinamentul lui Bertolucci in "The dreamers". Neverosimil mi se pare insa finalul, cu o cearta patetica, exagerata intre cele doua femei care "se iubesc", unde rolurile /raportul cumva se inverseaza: cea puternica devine Alex, care o domina pe Kiki, victima perfecta a propriilor slabiciuni. "Legaturi bolnavicioase" nu e un film ratat total, are fazele lui bune si altele mai putin, este o tragicomedie pe alocuri, dar mesajul nu exista. Pentru ca, ramanand cu fratele ei de care nu se poate rupe si pierzandu-si "iubita", eroina principala - prin ochii careia e povestit filmul - nu e un simbol si banuiesc ca filmul nu reprezinta estetic crezul unui creator pervers (asta i s-a si reprosat peliculei lui Giurgiu). Acest lucru conteaza insa mai putin, poate regizorul nici nu si-a dorit sa fie moralist si corect politic, ba chiar a fortat scandalul cu intriga controversabila - si nu e "vina" lui, ci a autoarei de la care s-a pornit, care la randu-i a surprins o love story plauzibila pana la un anumit punct in nebunia decadentului Bucuresti. Normal, modelul Ceciliei Stefanescu pentru romanul sau ar fi Laclos, iar "Legaturile" lui "primejdioase" devin in plin mileniu al III-lea "bolnavicioase" - ca satira, ironie, reflectie amara si acida, dar mai ales surprinderea rece, cu o camera fara sentimente, a unor oameni goi/goliti asemenea, care nu mai stiu si doar se prefac, plictisiti, ca iubesc. Asteptam urmatorul film al lui Giurgiu ca sa ne dam seama exact de potentialul lui - si poate nu va fi o ecranizare, pentru ca de multe ori "textul" cartii salveaza platitudinea filmarii. Ii asteptam si pe cei trei juni actori de aici in alte pelicule, unde li se vor oferi poate roluri mai consistente, pe masura talentului lor. Si pana una-alta, avem "Legaturi bolnavicioase" de acum si pe DVD (cuprinzand interviuri cu interpretii, regizorul, scenaristul, making off-ul si fotografii de la filmari).


Despre autor:

Cronica Romana

Sursa: Cronica Romana


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.