Volatilitatea banilor europeni

Premierul a sesizat riscurile unei proaste gestionari a fondurilor europene. Ieri, la finalul vizitei in judetul Valcea, Tariceanu a cerut autoritatilor locale cresterea capacitatii de a elabora proiecte care sa fie finantate cu fonduri europene. "Cred ca atentia autoritatilor locale in perioada imediat urmatoare va trebui concentrata pe crearea unor unitati specializate in pregatirea, elaborarea si apoi in implementarea proiectelor. Alaturi de fondurile europene trebuie sa existe intotdeauna un efort din partea autoritatilor locale, de evaluare a modalitatilor in care se va face cofinantarea de catre administratiile locale".
Intr-adevar, existenta unor proiecte prioritare, precum si capacitatea de cofinantare a acestora, sunt importante in ecuatia absorbtiei fondurilor europene, dar ele nu sunt suficiente. Cred ca este cea mai usoara parte a problemei. Mult mai dificil se va dovedi procesul de gestionare si cheltuire a acestor bani care nu sunt putini - si ei apar ca vitali pentru dezvoltarea Romaniei in perioada post-aderare. Testul capacitatii de absorbtie nu este unul optional, iar misiunea revine exclusiv autoritatilor publice locale. De altfel, in luna aprilie, Gabriel Friptu, director general in cadrul Ministerului Integrarii, avertiza ca in perioada 2007-2016, din Fondurile Structurale si de Coeziune, Romaniei ii vor fi alocate 17,2 miliarde de euro din care doar 2 la suta vor fi eliberati, sub forma de avans, in primii trei ani. La un calcul sumar inseamna ca in noua ani, in fiecare zi, incluzand aici sambetele, duminicile, precum si sarbatorile legale, trebuie sa dovedim cu acte ca suntem in stare sa cheltuim peste 5 milioane de euro. Avem in vedere ca proiecte exista si ca ele respecta intocmai principiile politicii de coeziune a Uniunii Europene. Nu este suficient insa deoarece, cum mai subliniam, nu garanteaza si asigurarea continua a finantarilor europene, deoarece banii nu intra deodata in vistieria autoritatilor locale. Exista o laborioasa birocratie si orice abatere costa. Revizorii de la Bruxelles nu vor ierta nimic putand decide, oricand, nu numai stoparea finantarii, ci si returnarea banilor canalizati catre un proiect indiferent cat de important sau de viabil este. Practic gestionarii acestor fonduri trebuie sa se antreneze serios si sa nu cada in capcanele birocratice, care nu sunt putine la numar. Sunt 7 reguli de aur care, nerespectate, compromit intreaga finantare. Ele au fost amintite de oficialul Ministerului Integrarii iar reluarea lor apare, in acest moment, ca fiind absolut importanta. Potrivit sursei citate, Uniunea Europeana poate solicita rambursarea fondurilor alocate in urmatoarele cazuri, si anume: cheltuirea fondurilor pentru costuri neeligibile, cheltuirea fondurilor in afara duratei eligibile, cheltuirea de doua ori pentru aceleasi costuri, nerespectarea regulilor privind TVA, obtinerea de ajutoare de stat, in cazul achizitiilor publice, pierderea documentelor sau necheltuirea suficient de rapida a fondurilor.
Directorul general Gabriel Friptu atragea atentia asupra capcanelor. Una din acestea este cea a TVA, iar in cadrul unei astfel de cheltuieli TVA devine eligibila numai si numai daca in contabilitate este trecuta ca nedeductibila. Sa recunoastem, reguli care trebuie insusite cu profesionalism de catre contractantul roman. Chiar si daca aceasta matrice este respectata ad-literam, tot nu exista garantia finalizarii cu succes a procesului de finantare si finalizare a proiectului. Poate exista un accident cat de mic care sa-i determine pe functionarii europeni sa arate cartonasul rosu. Cei care contracteaza fonduri europene trebuie sa pastreze, in original, timp de 10 ani toate actele si facturile care sa ateste cheltuielile facute. Un singur document ratacit duce automat la rambursarea banilor primiti de la UE.
Sunt lucruri extrem de importante, cu mult mai mult decat elaborarea proiectelor si cofinantarea lor din resurse nationale. La nivelul marilor orase exista capacitatea realizarii unei arhitecturi adecvate acestor proiecte. Probleme apar la nivelul localitatilor mici, dar observam deja existenta unui benefic proces de concentrare a autoritatilor locale. Exista cazuri de succes in acest caz precum cel al primariei din Baia Mare. La fel putem spune ca si cofinantarea proiectelor poate fi realizata , relativ, usor si cu costuri decente. Bancile comerciale au prins deja gustul acestei afaceri, dovada ca la licitatiile organizate de autoritatile locale se da o veritabila batalie iar costurile scad semnificativ. A se vedea cazul imprumutului de 30 de milioane de euro obtinut de primaria Timisoara. Insa marile emotii apar, asa cum subliniam, la capitolul birocratic. Aici este mult de lucru si de aceea se simte nevoia de colaborare cu firmele de consultanta care, atentie, trebuie atent selectate. Altfel, orice greseala costa. Cheltuirea eficienta zilnica a 5 milioane de euro timp de noua ani reprezinta un test pe care autoritatile locale nu au voie sa-l pice.

---

Despre autor: