Pentru ca erau posedati de materialism, au vrut sa lase istoriei cit mai multe mostre de cultura materiala. Pentru ca erau grandomani, le-au gonflat peste masura.

„Arhitectura totalitara se refera la orice constructie ce doreste sa exprime puterea absoluta, maretia conducatorului. E vorba despre acele cladiri construite de fascisti, nazisti sau comunisti de dimensiuni foarte mari si intr-un stil clasic, preluat din antichitatea romana sau greaca, dar adus la o scara megalomana", precizeaza Stefan Ghenciulescu, redactor-sef la revista „Arhitectura". Simetria, ornamentatia bogata si ingustarea treptata de la baza la virf sint notele definitorii ale stilului neoclasic specific edificiilor mamut construite in unele dintre capitalele fostului bloc comunist din estul Europei.

Dantelarii comuniste

Construita intre 1949 si 1953, Universitatea de Stat „Lomonosov" din Moscova este sursa de inspiratie pentru zgirie-norii comunisti din estul Europei. Deasupra celor 36 de etaje, sta o stea acoperita cu aluminiu si sticla. „Este cea mai pompoasa cladire realizata in cadrul arhitecturii staliniste. Stilul ei neoclasic, opus total modernismului, este marcat si de o vorba care umbla in timpul ridicarii cladirii: «poporul are dreptul la coloane»", povesteste Ghenciulescu. La cei aproape 100 de metri inaltime cit are, Casa Presei Libere din Bucuresti domina intreaga Capitala. Are o structura similara cu Universitatea „Lomonosov" si a fost ridicata intre 1952 si 1957, numele de botez fiind Combinatul Poligrafic Casa Scinteii „I.V. Stalin". „Stilul arhitectural al Casei Scinteii nu era agreat de Gheorghiu-Dej, pentru ca el dorea sa ia distanta fata de regimul de tip stalinist. Prefera mai degraba stilul national si accepta si arhitectura moderna, nestalinista, care a inceput sa se practice in anii ’60", isi aminteste Camil Roguski, fostul arhitect personal al lui Nicolae Ceausescu. Ca stil, Casa Scinteii preia elementele neoclasicismului stalinist: turnulete, dantelaria de pe acoperis, beton fara izolare termica.

Sf. Sofia pe locul lui Stalin

O alta copie fidela a mastodontului din Moscova este Palatul Culturii si Stiintei din Varsovia, un zgirie-nori de 30 de etaje construit, de asemenea, in anii ’50. „Acest monument construit de muncitorii, inginerii si arhitectii rusi e un simbol al fratiei dintre natiile familiei Uniunii Sovietice", ii scria lui Stalin acum jumatate de secol secretarul Partidului Comunist Polonez, Boleslaw Bierut. Tot o clona sovietica este si fosta Casa a Partidului din Sofia, care adaposteste Parlamentul bulgar si Palatul National de Cultura. Edificiul neoclasic are culoarea mustarului, fiind „primul exemplu de arhitectura totalitara din Bulgaria", noteaza Diana Palazova-Lebleu intr-un buletin al tinerilor arhitecti francezi. Edificiul face parte din ansamblul arhitectural „Largo", flancat in vremea comunista de statuia lui Vladimir Lenin si inlocuita ulterior cu cea a Sfintei Sofia.

Cu un metru peste Champs Élysées

Tinara Republica Democrata Germana n-a scapat, nici ea, de proiectele megalomane ale comunistilor. Bulevardul Karl Marx, construit intre 1952 si 1960, face parte dintr-un proiect mai larg, ce cuprindea blocuri cu noua etaje, magazine, restaurante si un cinematograf impresionant, toate dedicate bravei clase muncitoare din Germania rasariteana. Bulevardul Victoriei Socialiste din Bucuresti ar putea da impresia unui proiect similar. „Diferentele sint totusi foarte mari, de vreme ce bulevardul berlinez a aparut in-tr-un oras ruinat de bombardamente si in plina perioada a stalinismului, pe cind artera bucuresteana a fost realizata mult mai tirziu, cu pretul distrugerii unei bune parti din centrul vechi", arata Ghenciulescu. Conform lui, ar exista chiar o legenda, dupa care bulevardul bucurestean ar fi fost construit special mai lat cu un metru fata de Champs Élysées.

Ura contra modernismului

Arhitectura totalitara nu se reduce la monstruozitatile comuniste. „Stilul impus de Mussolini, mai moderat decit cel stalinist, a ajuns la noi in perioada lui Carol al II-lea, marturii fiind Academia Militara sau Palatul Victoriei, cladiri ridicate intr-un stil clasic simplificat", spune Ghenciulescu. Altfel stau lucrurile in cazul Casei Poporului, care „este de zece ori mai mare decit se prevedea initial si, datorita interventiilor personale ale lui Ceausescu, a ajuns sa fie o combinatie urita de stiluri diferite", arata Roguski. „Alegerea lui Ceausescu, inspirata de constructiile din Coreea de Nord si China, demonstreaza ca el dorea distrugerea completa a tot ceea ce existase inaintea sa, de aici provenind si antipatia lui profunda fata de orice element modernist", conchide Ghenciulescu.

Design francez Marea Sala a Poporului din piata Tien An Men (Beijing) a fost construita in zece luni de regimul lui Mao Zedong. Ocupa 170.000 de metri patrati, gazduieste intruniri politice de masa si se remarca prin steaua rosie de pe acoperis si prin cele 12 coloane din marmura. Asteptind Olimpiada din 2008, Beijingul adopta proiecte occidentale moderne, de tipul Teatrului National proiectat de arhitectul francez Paul Andreu sub forma unui ou urias din titan si sticla care pluteste pe un lac artificial de linga Sala Poporului. Arhitectura Bucurestiului, criticata din toate partile Majoritatea constructiilor din Capitala de dupa 1990 „au mers impotriva orasului", sint de parere arhitectii si urbanistii.

Concluzia trasa de participantii de la manifestarea organizata la Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu" (UAUIM) a fost ca noile edificii bucurestene nu servesc interesul public si ca resuscitarea urbei depinde de investitii consistente in infrastructura si in programe sociale, conform Rompres. „Reabilitarea Centrului Istoric nu poate fi un proiect de regenerare urbana decit atunci cind ne punem si problema spatiului in care vor fi evacuati locuitorii din zona", crede Alexandru Sandu, seful Catedrei de Urbanism a UAUIM. El denunta amplasarea centrala a hotelului Novotel, pe care o vede ca o „desconsiderare fata de buricul Bucurestiului".

Arhitectul Ioan Andreescu se plinge de proasta gestionare a sistemului de transport din Capitala, aratind ca in marile orase europene „poti ajunge la gara sau la aeroport in cel mult 40 de minute, indiferent de punctul in care te afli". In plus, arhitecta Doina Cristea a pledat pentru transformarea Caii Victoriei intr-un traseu cultural si pentru construirea in jurul Bibliotecii Nationale a unui centru dedicat culturii scrise, incluzind aici si cafenelele literare. (V.B.)