Daca Bush si-a inchipuit ca da marea lovitura dirijand pronuntarea, chiar in plina febra electorala, a condamnarii lui Saddam, s-a cam hazardat. Cele mai multe mari publicatii europene au sesizat smecheria si au denuntat-o ca atare, aratand ca a fost vorba, mai degraba de un succes al presedintelui american, decat al poporului irakian. De fapt, ce ar mai avea Bush de spus, dupa ce a epuizat stocul de lozinci privind lupta pentru securitatea nationala si internationala? Ar mai avea de spus doar ca dictatorul Saddam Hussein a fost pedepsit de justitie asa cum merita si ca familiile si apropiatii celor 148 de morti de la Dujail vor putea trai usurate. Nu ne putem astepta de la Bush sa explice si cine va fi facut raspunzator pentru cei peste 655.000 de irakieni morti de la invazia americano-britanica din 20 martie 2003, si pentru cei peste 2750 de militari americani ucisi pe frontul irakian. Majoritatea, niste copii, care s-au trezit luptand intr-un razboi care nu este al lor; este razboiul lui Bush. Pentru o cauza cu care nu au nimic de a face; este cauza lui Bush.
Iar acum, Geoge W. Bush e multumit ca a obtinut, exact la momentul potrivit, un streang pentru Saddam Hussein. De data aceasta, nici macar "fiul sau, Brutus", Tony Blair, nu l-a mai sustinut. De aceasta data, premierul britanic si-a calcat peste obiceiuri, peste retineri, si a afirmat ca nu poate fi de acord cu pedeapsa cu moartea, indiferent despre cine ar fi vorba. E foarte putin probabil ca Bush sa se fi asteptat la o asemenea reactie si e foarte interesant de urmarit care vor fi reactiile Casei Albe fata de 10 Downing Street dupa acest comentariu al lui Blair.
De altfel, nici Uniunea Europeana, nici Consiliul Europei, nici organismele umanitare internationale nu s-au grabit sa aplaude ieftina manevra electorala de ultima secunda la care a recurs presedintele american republican. Si nici nu e nimic de aplaudat. Pentru ca trebuie luat in calcul, in primul rand, faptul ca un Irak, cu un Saddam spanzurat, sau impuscat, sau intemnitat pe viata, este, totusi, un Irak populat, care trebuie guvernat, astfel incat sa inceteze varsarile de sange. Or, spanzurandu-l pe Saddam, poti, cel mult, sa castigi cu republicanii tai, dar nu poti sa salvezi un popor.
Despre autor:
Sursa: Ziua
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
She's Next: femeile adună mai ușor oameni. Cum se aplică asta în antreprenoriat?
Sursa: start-up.ro
-
Cora devine Carrefour: până la începutul lunii mai toate hipermarketurile vor...
Sursa: retail.ro
-
Analiză Clean Recycle: numărul deșeurilor de ambalaje, în creștere de sărbători
Sursa: green.start-up.ro
-
Creștere de 40% a portofoliului Ecofinance România
Sursa: futurebanking.ro
-
De ce te lasă Dumnezeu să urli de durere?
Sursa: garbo.ro
-
Sondaj Libris: Când, unde, cât și de ce citesc românii. Ce buget alocă lunar...
Sursa: wall-street.ro
-
Oracolul Îngerilor: Ce mesaj are Îngerul Păzitor pentru 24 aprilie?
Sursa: kudika.ro