Ultimul raport al Societatii pentru Justitie (SoJust), un ONG care monitorizeaza, dupa standarde UE, sistemul juridic romanesc in prag de integrare, dar si "cresterea spectaculoasa a numarului de avocati pana la aproape 18.000 in prezent", arata ca "in profesie, tinerii avocati sunt in continuare marginalizati, iar activitatea Barourilor din Romania se desfasoara in mod total netransparent". Concluziile raportului surprind realitati incredibile: "Nu se fac publice in nici un mod dezbaterile si deciziile adoptate in sedintele Consiliilor barourilor; nu se organizeaza dezbateri autentice cu privire la gestiunea banilor barourilor, a patrimoniului, a excedentelor considerabile rezultate din colectarea cotelor de contributii la Casa de Asigurari a Avocatilor. Din 15 consilieri ai Baroului Bucuresti un numar de noua detin functii cheie si in Consiliul UNBR, ceea ce instituie o tutela de facto asupra Consiliului UNBR, facand astfel de mecanisme statutare sa nu functioneze. O tutela similara a Baroului Bucuresti este instituita si asupra Casei de Asigurari a Avocatilor, presedintele si vicepresedintele acesteia din urma fiind membri marcanti ai Consiliului Baroului".
Actele la control
SoJust a solicitat recent Baroului Bucuresti, in temeiul Legii accesului la informatii publice, date referitoare la : 1 - Sumele de bani obtinute in ultimii trei ani de persoanele care ocupa functiile de consilieri ai Baroului Bucuresti (indemnizatii lunare brute si de examinator in sesiunile anuale de admitere si definitivare in profesie; deconturi pentru deplasari, diurne, sporuri de conducere, sporuri de dificultate, alte avantaje economice); 2 - Actele normative care reglementeaza organizarea si functionarea Baroului Bucuresti; 3 - Bugetul si bilantul contabil pe anii 2004, 2005 si 2006; 4 - Actele oficiale in baza carora au fost stabilite si aduse la cunostinta publica coordonatele de contact ale baroului Bucuresti. Pentru egalitate de tratament, se arata in raport, SoJust a adresat solicitari similare si "structurilor avocaturii alternative", mai precis Baroului Constitutional. In plus, SoJust a solicitat CNSAS sa verifice daca staff-urile celor doua barouri, in conflict, au avut calitatea de agenti sau colaboratori ai Securitatii.
SoJust considera, prin expertii sai, ca "aparitia barourilor alternative, incepand cu anul 2002, si proliferarea lor ulterioara nu poate fi nicidecum pusa pe seama tolerantei autoritatilor, care nu au si nici nu pot avea nici un amestec in organizarea si functionarea profesiei de avocat". Cauza aparitiei barourilor paralele a fost identificata prin existenta unui "fond de precaritate organizationala a structurilor barourilor traditionale, a lipsei lor cronice de transparenta decizionala, de reforma autentica si de credibilitate interna".