Omul din Neanderthal s-a incrucisat cu Homo Sapiens. Aceasta este concluzia la care au ajuns cercetatori americani si romani, care au studiat fragmente din schelete umane pastrate in Pestera Muierii din tara noastra. Cele sase oase descoperite in 195
Omul din Neanderthal s-a incrucisat cu Homo Sapiens. Aceasta este concluzia la care au ajuns cercetatori americani si romani, care au studiat fragmente din schelete umane pastrate in Pestera Muierii din tara noastra. Cele sase oase descoperite in 1952, dar neevaluate pana acum, au fost datate ca provenind de acum 30.000 de ani si, desi apartin speciei Homo Sapiens, prezinta si caracteristici morfologice tipice "varului primar", Omul de Neanderthal, ceea ce sustine ipoteza contactelor sexuale si a procrearii intre membrii celor doua specii, noteaza revista "Stern". Erik Trinkaus, de la Washington University din St. Louis, si colegii sai au reusit sa faca o datare cu carbon a acestor fosile, reusind sa le analizeze si forma anatomica. S-a constatat ca scheletele aveau trasaturi precum maxilarul inferior mic, canini proeminenti, nari inguste si arcade mici, toate tipice omului modern, dar si fruntea mica, orbitele mari si "bulbul occipital" (o umflatura la baza craniului), caracteristice neanderthalianului. De asemenea, cercetatorii au observat, analizand fragmentul de os din zona umarului, ca structura corpului acelor indivizi nu era potrivita aruncarii sulitelor ori altor arme de vanatoare. Aceste constatari confirma teoria potrivit careia "europenii" timpurii s-au combinat cu Homo Neanderthalensis, respinsa multa vreme de specialisti, deoarece se credea ca specia din urma disparuse prea devreme. Alte ipoteze luau in calcul "intersectarea" celor doua specii, dar nu si imperecherea lor. Cu toate acestea, in 1998, s-a descoperit in Lagar Velho, in Portugalia, mormantul vechi de 24.500 de ani al unui copil al carui schelet avea atat caracteristici ale omului modern, cat si structuri mostenite de la neanderthalian. Iar prof. Trinkaus a banuit de atunci ca intre "verii" primitivi se infiripasera si legaturi fizice.
Cele mai vechi ramasite fosile ale unor Oameni de Neanderthal descoperite pe teritoriul Europei dateaza de acum peste 400.000 de ani. La apogeul raspandirii lor, acesti vanatori-culegatori cu trupul puternic si indesat dominau o larga arie de habitat din Arhipelagul Britanic si pana in Peninsula Iberica, si din regiunea Israelului modern si pana in Uzbekistan. Homo Sapiens se pare ca a patruns in Europa acum 40.000 de ani si a convietuit timp de 10.000 de ani cu Oamenii de Neanderthal care apoi au disparut brusc de pe batranul continent, majoritatea paleontologilor considerand ca nu au putut face fata concurentei in aceasi areal a oamenilor moderni cu un creier mai mare si cu o capacitate de organizare sociala net superioara. Recentele descoperiri arata insa ca populatia de neanderthalieni a fost asimilata de cea a oamenilor moderni, contribuind la zestrea genetica comuna a umanitatii. Profesorul Clive Gamble, de la Royal Holloway din Londra, priveste totusi circumspect ipoteza, intrebandu-se daca a fost vorba despre incrucisari in masa sau de "aventuri" intre barbatii moderni si femeile neanderthaliene. "Cred ca singura modalitate de a afla adevarul este prin analizarea ADN-ului acestor fosile si compararea cu cel al altor fosile de Homo Sapiens si de Homo Neanderthalensis", a mai adaugat paleoantropologul britanic.


Despre autor:

Cronica Romana

Sursa: Cronica Romana


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.