In anii urmatori obiectivele strategice ale Romaniei trebuie sa fie aprofundarea procesului de integrare europeana, pe componentele indicate prin Raportul de tara din septembrie 2006, sustenabilitatea politicilor publice, de la noua strategie fiscala si absorbtia fondurilor europene si pana la consolidarea bugetului de pensii si de asigurari de sanatate, modernizarea infrastructurilor, de la infrastructura fizica si pana la capitalul uman, precum si dezvoltarea rurala. Prin indeplinirea tuturor acestor obiective, Romania va capata un profil de tara europeana, clar si pregnant, bazat pe cel putin doua componente esentiale: identitatea culturala nationala si produsele economice specifice, atractive pentru piata europeana.
Cresterea, in acest fel, a competitivitatii societatii romanesti in context european, va permite atingerea obiectivelor de convergenta reala intre Romania si Uniunea Europeana, exprimate in primul rand de diminuarea decalajelor in ce priveste indicatorii nivelului de trai si ai puterii de cumparare a veniturilor.
Chiar daca orizontul de timp, anume anul 2020, pare indepartat, trebuie sa avem in vedere ca efectele politicilor de care am vorbit se produc pe intreg parcursul acestui efort de modernizare si ca ameliorarea conditiilor de viata ale romanilor va fi un proces continuu, cu rezultate vizibile in ce priveste veniturile populatiei si indicatorii nivelului de trai inclusiv pe orizonturi de timp mai apropiate. In perioada 2004 - 2010 produsul intern brut va creste mai mult decat de la simplu la dublu, ajungand la 7.00 de euro/locuitor. Potrivit estimarilor noastre, in anul 2020, produsul intern brut pe locuitor ar putea sa ajunga intre 12.000 - 15.000 de euro/locuitor.
Aceste cifre isi au o reflectare in ce priveste veniturile populatiei. Evaluarile noastre indica faptul ca in anul 2010 salariul mediu net poate depasi 400 de euro, ceea ce inseamna o crestere corespunzatoare a salariului minim cu pana la 150 - 180 de euro. In anul 2020, cu un salariu mediu de circa 1000 de euro, conditia muncitorului roman va fi mult imbunatatita, iar odata cu intrarea in plata a fondurilor private de pensii, pensia medie se poate situa la nivelul de 60-80% din salariul mediu.
In perioada mentionata vulnerabilitatile societatii romanesti, care se manifestau in momentul demararii procesului de integrare, adica in anul 2000, vor fi inlaturate. Vulnerabilitatile privind calitatea mediului economic pot fi considerate deja depasite. In ce priveste sustenabilitatea fiscala, orizontul de timp pentru compatibilizarea cu configuratiile bugetare ale statelor europene, in primul rand in ce priveste dimensiunea veniturilor ca pondere in PIB, este de 2010. In ce priveste chestiunile ce tin de dezvoltarea satului romanesc, de sistemele de asigurari sociale si de competitivitatea economica, acestea sunt procese structurale care necesita perioade mai indelungate. Se poate socoti, insa, ca in anul 2020 Romania va fi o tara moderna, mediu dezvoltata, un stat deja puternic al Europei.
Inlaturarea acestor vulnerabilitati se face printr-o sustinere financiara de mari proportii. In ce priveste veniturile bugetare, ca pondere in PIB, ele pot creste pana la 40-42%, prin largirea bazei de impozitare si in baza resurselor prezentate la capitolul privind strategia fiscala. Politica privind economia ofertei, ceea ce inseamna sustinerea in continuare a capitalului romanesc si a initiativei private si asigurarea unui ritm de crestere anuala a formarii brute de capital fix in jur de 10-12% pe an. Nivelul investitiilor straine, in conditiile in care Romania a devenit deja o tara ospitaliera din punct de vedere investitional, ar putea sa se mentina la un nivel de 60-80% din deficitul de cont curent, ceea ce inseamna, pe ansamblul perioadei, un volum investitional de cel putin 120 miliarde euro. Capitalizarea pietei interne a fondurilor de investitii, prin dezvoltarea fondurilor de pensii administrate privat, a fondurilor de asigurari de sanatate private, a dezvoltarii sistemelor de asigurari de viata si a creditului ipotecar, poate asigura o sustinere investitionala, la nivelul anului 2020 de pana la 50 de miliarde de euro.
La acestea se poate adauga un management curajos al datoriei publice. In acest moment, avand in vedere nivelul scazut al datoriei publice, tara noastra are disponibilitatea de a atrage imprumuturi externe pentru dezvoltare de cel putin 30 de miliarde de euro. In conditiile in care managementul deficitului bugetar si politica monetara permit acest lucru, consider ca atragerea de credite externe poate constitui o resursa importanta in sustinerea proiectelor de modernizare in domeniul infrastructurii, al educatiei, al sanatatii si al dezvoltarii rurale.