Romania continua sa inregistreze nivelul cel mai scazut al cheltuielilor pentru Educatie, ca procent din PIB, comparativ cu tarile membre sau nou acceptate in Uniunea Europeana, releva un raport al Ministrerului Educatiei si Cercetarii (MEdC), referitor la starea invatamantului. In ciuda acestui fapt, ministrul Mihail Hardau a caracterizat, recent, bugetul MEdC pentru anul 2007 drept "nu multumitor, nici satisfacator, ci foarte bun", desi acesta se cifreaza la 5,2% din PIB, iar legea il prevede la minim 6%.
Potrivit raportului, in comparatie cu celelalte state membre ale UE, in anul 2002, Romania, alaturi de Bulgaria, avea cel mai scazut procent alocat pentru Educatie dintre toate tarile membre sau in curs de aderare la Uniunea Europeana: 3,5, respectiv 3,6% din PIB. Cel mai ridicat procent se inregistra in Danemarca, iar media consemnata de statele membre ale Uniunii Europene era de 5,2%. "Bugetul alocat Educatiei in anul 2005 a fost de 11.160.609 lei noi, 13% reprezentand venituri proprii, asa cum rezulta din Strategia Ministerului Educatiei si Cercetarii (MEdC) pentru perioada 2006-2008. Exista, totusi, dificultati in a evalua cheltuielile publice pentru Educatie, deoarece lipsesc la nivelul statisticilor oficiale date privind executia bugetara pentru acest an. Utilizarea unor date estimative privind cheltuielile Educatiei arata faptul ca si in anul scolar 2005-2006, sistemul de invatamant a avut dificultati importante in a atinge procentul stipulat prin lege privind alocarile bugetare pentru invatamant", justifica ministrul Hardau in raport.
In Romania, ca si la nivel european, Educatia continua sa fie finantata in principal din fonduri publice. In tarile membre ale UE, cel putin 80% din cheltuielile pentru Educatie sunt realizate de la bugetul de stat. Tarile europene cu o pondere mai ridicata a cheltuielilor din surse private sunt Germania, Spania, Cipru, Ungaria, Marea Britanie si Bulgaria. Ponderea cheltuielilor de personal in totalul cheltuielilor pentru Educatie a scazut in perioada 2001 - 2005. Datele nu includ si nivelul superior de invatamant. Potrivit raportului MEdC, la nivelul anului 2005, ponderea cheltuielilor de personal in totalul cheltuielilor pentru Educatie era de 77,37%, cu aproximativ 5,58 puncte procentuale mai scazuta in comparatie cu anul 2001. Aceasta situatie nu include si invatamantul superior. In cazul acestui nivel, procentul cheltuielilor de personal ar putea fi mai redus, in timp ce celelalte capitole din buget (reparatii, investitii, dotari materiale etc.) sunt mai mari. Cheltuielile de personal au in majoritatea tarilor europene o pondere de peste 70% in totalul cheltuielilor pentru Educatie.
Costurile pentru fiecare elev cresc odata cu nivelul de invatamant
In toate tarile europene, costurile pentru fiecare elev cresc odata cu nivelul de invatamant. Costul mediu per elev/student a inregistrat o crestere semnificativa in 2005, comparativ cu anul anterior, cu peste 13 puncte procentuale, ajungand la o valoare de 486 de euro, asa cum rezulta din datele furnizate de Directia Buget Finante, Investitii si Patrimoniu (DGBFIP) din cadrul MEdC. Aceste date nu includ si costurile specifice nivelului superior de educatie. Aceasta crestere se explica, potrivit raportului MEdC, atat prin majorarea fondurilor alocate Educatiei, cat si prin scaderea populatiei scolare totale (elevi/studenti), de la 4.539.000 in anul 2001, la 4.361.000 in anul 2005. Cheltuielile per elev de la bugetul local detin cea mai importanta pondere in totalul cheltuielilor pentru educatie. In perioada de referinta (2001-2005), procentul cheltuielilor din aceasta sursa s-a mentinut la un nivel relativ constant - aproape 96 la suta, se mai arata in raportul MEdC. Cheltuielile de la bugetul local detin cea mai importanta pondere, atingand in 2004 peste 96% din totalul cheltuielilor pentru Educatie. Sumele provin in cea mai mare parte din cotele defalcate din TVA care intra in componenta bugetelor locale. Cheltuielile de la bugetul de stat sunt in anul 2005 cu 0,11 puncte procentuale mai scazute in comparatie cu anul 2001. In cazul cheltuielilor din alte venituri, acestea inregistreaza, in perioada 2001-2005, o crestere cu 0,18 puncte procentuale. Aceasta structura este o consecinta a masurilor de descentralizare financiara din ultimii ani si ofera o perspectiva favorabila pentru masurile viitoare de descentralizare financiara, concluzioneaza MEdC in raport.
Adio, invatamant!
Sistemul de invatamant a pierdut aproximativ 9000 de angajati in 2005, efectivele de personal inregistrand o evolutie negativa, cu exceptia nivelului prescolar si superior, crescut cu 2%, se arata in ultimul raport al Ministerului Educatiei si Cercetarii. Astfel, invatamantul primar si gimnazial a inregistrat o scadere de peste 4%, iar cel secundar superior, respectiv scoala post-liceala, o scadere de aproximativ 3%. Evolutia efectivelor de personal, in cazul tuturor nivelurilor de invatamant, este perfect convergenta cu evolutia efectivelor de elevi. Astfel, singurele niveluri unde se inregistreaza o crestere a efectivelor de personal (prescolar si superior) sunt cele in care si efectivele de copii/studenti au crescut. Si in cazul personalului didactic se poate remarca faptul ca la nivelul ansamblului sistemului de invatamant se inregistreaza o scadere de aproximativ 1,7% in comparatie cu anul precedent (4827 de persoane).
Femeile, lipite de catedra
Cadrele didactice de sex feminin continua sa detina o pondere foarte importanta in totalul personalului didactic, la nivelul intregului sistem de educatie, aproape trei patrimi dintre angajati fiind de sex feminin (71,6%), situatie foarte apropiata de cea inregistrata in 2004 (71,9%). Potrivit Raportului asupra sistemului national de invatamant din 2006, elaborat de Ministerului Educatiei si Cercetarii, ponderea cea mai ridicata a personalului didactic de sex feminin continua sa se regaseasca in invatamantul prescolar si primar, iar cea mai scazuta, in invatamantul superior si in cel secundar superior. Diferente importante pe medii de rezidenta se inregistreaza in cazul tuturor nivelurilor de invatamant, cu exceptia celui prescolar: cadrele didactice de sex feminin sunt, in medie, cu 7-8% mai numeroase in mediul urban, in comparatie cu mediul rural. Astfel, potrivit datelor din raport, ponderea cadrelor didactice de sex masculin din invatamantul primar din mediul rural este dubla in comparatie cu mediul urban. Singurul nivel unde numarul cadrelor didactice de sex feminin este mai redus in comparatie cu cel al barbatilor este invatamantul superior. In 2005, femeile reprezentau 42,8% din totalul personalului didactic de nivel universitar, ceea ce arata ca tendinta de crestere semnalata in anii precedenti nu a mai continuat, se precizeaza in raportul MEdC. De asemenea, din raport reiese faptul ca 31% din personalul didactic cu functii de conducere (cu sau fara norma didactica) din invatamantul superior este de sex feminin.
Necalificati la tabla
Cei mai multi necalificati sunt in invatamantul profesional din mediul rural, adica 15,4%, in cel gimnazial de masa - 11,9% si prescolar din mediul rural - 9,3%, se arata in Raportul asupra starii sistemului national de invatamant - 2006. La nivelul invatamantului prescolar, ponderea personalului calificat a scazut usor, de la 94,7% in anul 2004 la 94% in 2005. Evolutia negativa a afectat deopotriva personalul didactic din mediul urban si pe cel din mediul rural. Se mentin, astfel, disparitati pe medii de rezidenta in ceea ce priveste ponderea personalului didactic calificat pentru acest nivel de invatamant (96,6 la suta, in urban, respectiv 90,7% (in rural).
In cazul invatamantului primar, ponderea personalului didactic calificat a ramas constanta (96,2%). Si in cazul acestui nivel se observa o diferenta de aproape 4 puncte procentuale in favoarea mediului urban in comparatie cu cel rural. La gimnaziu se inregistreaza o usoara crestere, dar ponderea ramane la un nivel de sub 93%. In conditiile unor evolutii oscilante in comparatie cu anii precedenti, importante discrepante pe niveluri de rezidenta raman si in cazul nivelului de invatamant secundar superior. De exemplu, in cazul scolii de arte si meserii diferenta intre ponderea inregistrata in mediul urban fata de rural ramane semnificativa (aproape 10 puncte procentuale). In invatamantul superior, problema calificarii personalului nu mai exista, procentul atins in 2005 fiind, ca si in anul precedent, de 100 la suta.