Reteaua de Investigatii din Balcani: In Balcani, lupta pentru energia electrica este tot mai dura

Solicitarea UE de inchidere a centralei nucleare de la Kozlodui ingrijoreaza numeroase tari balcanice, cu exceptia poate doar a Romaniei. Asta deoarece statele respective (printre care Albania, Macedonia sau Muntenegru) depind in mare masura de exporturile de energie electrica - la un pret convenabil - din Bulgaria. (...)
Cosurile inalte ale centralei nucleare de la Kozlodui se afla cam la 300 de km departare de Albania, undeva in nordul Bulgariei. Numai ca distantele devin neimportante in Balcani, regiune unde functioneaza un unic spatiu energetic, asta dupa ce un acord in acest sens a fost semnat inca de anul trecut. Iminenta inchidere, la 31 decembrie, a doua din cele patru reactoare ale centralei de la Kozlodui este asteptata cu ingrijorare de multi specialisti in energie din tarile sud-est europene. (...) Reactii au avut chiar si euro-parlamentari din Ungaria si Slovenia care - intr-un apel in ceasul al doisprezecelea - au cerut Comisiei Europene o "amanare temporara" a inchiderii centralei.
Pe de alta parte, in Muntenegru, directorul companiei nationale de electricitate EPCG, Srdjan Kovacevic, a declarat unui cotidian local ca "speram ca inchiderea programata sa fie amanata cu cel putin un an".
Numai ca acest lucru este foarte putin probabil sa se intample. Kozlodui-ul trebuie sa aiba aceeasi soarta precum toate centralele vechi, construite dupa reteta sovietica, si care au fost inchise de statele est-europene imediat ce au devenit membre UE.
Un exemplu in acest sens e Lituania, care a inceput sa inchida reactoarele centralei de la Ignalina inca din 2004, in ciuda pierderilor mari pe care va trebui sa si le asume. (...)
Bulgaria este insa un caz unic. Asta deoarece inchiderea celor doua reactoare nucleare de la Kozlodui va avea un impact vizibil nu doar asupra acestei tari, ci si a altor state balcanice, care se confrunta deja cu probleme legate de alimentarea cu energie electrica. Albania este una dintre aceste tari. Iarna trecuta, zile la rand curentul a fost intrerupt aici cel putin zece ore pe zi. (...)
In pragul crizei se afla si alte tari balcanice, iar expertii estimeaza ca preturile vor creste in perioada urmatoare, odata cu lansarea licitatiilor pentru cumpararea de energie (Croatia si Albania fac acest lucru la sfarsitul lui octombrie, iar Macedonia si Muntenegru undeva in noiembrie).
Deoarece in regiune cererea de energie a crescut anual in medie cu 5 procente, doar Bulgaria, Bosnia si Romania mai sunt acum independente din acest punct de vedere (cele trei tari au exportat peste 14 Twh anul trecut) restul statelor balcanice depinzand exclusiv de importul de curent electric. Piata locala e asadar "insetata" de energie. (...) Inchiderea reactoarelor 3 si 4 ale centralei de la Kozlodui va duce la scaderea cu 40 de procente a cantitatii de curent care acoperea deficitul energetic al Albaniei, Macedoniei, Muntenegrului si provinciei Kosovo, se arata intr-o analiza a publicatiei specializate Energy in East Europe, editata de Platts.
Dar si Serbia sau Croatia pot fi afectate de scaderea exporturilor bulgaresti de energie. Belgradul si-a asigurat necesarul de energie - importand din Bulgaria - pana in februarie anul viitor, dar daca iarna e grea si importurile de gaze din Rusia devin nesigure, considera Mijat Milosevic, manager al companiei de stat Elektro-Privreda Srbije.
Paradoxal, chiar si Bulgaria s-ar putea confrunta cu o criza energetica, atat timp cat consumul intern sporeste odata cu cresterea economica. Pana atunci, Bulgaria ramane un exportator important in Balcani: anul trecut a vandut 7.6Twh, dintre care jumatate numai in Grecia.
Se anunta o iarna dificila. Expertii estimeaza ca in sud-estul Europei preturile la energie vor creste cu cel putin 20 la suta, de la 0.05 euro per kilowatt-ora (KWh), la mai mult de 0.06 euro. (...)
Toate cresterile de cost ale energiei se vor vedea si pe facturile de plata ale consumatorilor. In acest moment, muntenegrenii si macedonenii platesc putin peste 3 centi/kWh, in timp ce grecii platesc 7 centi. Dar acesta este costul cel mai scazut din tarile UE, unde pretul mediu e de 10 centi/kWh.
Ingrijorate de cresterile de preturi pe piata internationala, companiile de electricitate incearca sa gaseasca surse de aprovizionare cat mai apropiate sau sa "resapeze" producatori cu tehnologie veche. In acest sens trebuie vazuta si intentia Macedoniei de a reporni centrala termica de la Negotino, care produce energie la 0.07 euro/kWh.
Dar centralele precum cea de la Negotino sunt nu doar nu foarte ieftine, ci si invechite si nesigure. (...) Costurile de reconditionare sunt foarte mari si presupun obtinerea unor credite cu dobanzi ridicate, cheltuieli care nu mai sunt agreate de guvernele statelor balcanice. (...) In aceste conditii, multe tari balcanice sunt nemultumite de inchiderea reactoarelor de la Kozlodui si incearca sa gaseasca surse alternative de aprovizionare cu curent electric.
Romania ar putea fi o optiune. Bucurestiul si-a sporit exporturile de energie cu 20 la suta in primele sase luni ale anului (acestea au fost de 2.9 Twh) iar faptul ca in vara viitoare spera sa porneasca un nou reactor la centrala nucleara de la Cernavoda lasa sa se inteleaga ca va dori sa ocupe locul parasit de Kozlodui.
Material realizat prin colaborarea reporterilor Retelei Balcanice de Investigatii Media din Tirana, Sofia, Skopje, Sarajevo, Pristina, Belgrad si Podgorica

---

Despre autor: