Evenimentele politice ale ultimelor saptamani par provocate fie de situatii de moment, precum competitia de nume si de influente pentru desemnarea comisarului european din partea tarii noastre, fie de tensiuni mai vechi intre partide rivale sau chiar
Evenimentele politice ale ultimelor saptamani par provocate fie de situatii de moment, precum competitia de nume si de influente pentru desemnarea comisarului european din partea tarii noastre, fie de tensiuni mai vechi intre partide rivale sau chiar aliate. Insa, daca privim cu oarecare detasare intregul peisaj, vom vedea ca scena publica romaneasca se orienteaza deja in functie de contextul european in care vom evolua dupa 1 ianuarie 2007. Abia atunci vom deveni stat membru de jure, dar perioada post-aderare a inceput, de fapt.
Principalele noastre partide politice se agita ca in perioadele electorale. O confirma - intre altele - aglomeratia de sondaje de opinie, lansate pe piata in cascada. Ele indica cel putin interesul sporit al comanditarilor de a afla cum mai stau si ei, si adversarii la bursa electorala a zilei; daca nu cumva rezultatele cercetarilor respective nu sunt usor aduse din condei, in incercarea de a influenta competitia de imagine la care partidele participa si care s-a ascutit vizibil. Toata lumea se zbate ca sa ocupe o pozitie cat mai favorabila la start. La un nou start.
Mizele sunt multiple. Cea mai frecvent discutata e aceea a competitiei la varf, cu temele derivate: dezacordurile dintre democrati si liberali, cresterea PD in interiorul Aliantei, in detrimentul PNL, perspectivele de scindare ale acestuia din urma, pe masura ce gruparea Theodor Stolojan-Valeriu Stoica se organizeaza, proiectul anticipatelor.
Dincolo - insa - de picanteriile cotidiene, din care traieste presa si pe care le gusta publicul, agitatiile momentului au cel putin trei alte mize politice.
Intai, aceea a reasezarii guvernarii in momentul imediat consecutiv aderarii efective. Va fi adoptat atunci in Parlament un nou program de guvernare. Cel actual, de la investitura cabinetului Calin Popescu Tariceanu, din ianuarie 2005, avea ca obiectiv strategic principal intrarea in Uniunea Europeana, deci devine caduc. "Tranzitia" postcomunista, care a insemnat reconstructia democratiei si reorientarea geo-strategica a Romaniei, se incheie. De-aici incolo, proiectul nostru de tara devine unul de dezvoltare accelerata. In urma cu circa doua luni s-a anuntat constituirea unei comisii a Aliantei liberal-democrate pentru elaborarea noii strategii de guvernare care va fi supusa votului parlamentar dupa aderare. E foarte posibil sa asistam atunci si la o restructurare a executivului, cel putin prin excluderea Partidului Conservator, specializat in ultimele luni in critici formulate din interiorul coalitiei la putere, drept care partenerii i-au cerut indepartarea, iar impricinatii au anuntat ei insisi ca se vor retrage benevol dupa 1 ianuarie (nu mai devreme, "pentru a nu pune in pericol aderarea").
Anul 2007 va fi - apoi - oricum un an electoral, chiar daca nu vom avea alegeri generale anticipate: fiindca vom merge obligatoriu la urne pentru desemnarea europarlamentarilor care ne vor reprezenta la Strasbourg. Fara s-o declare, partidele sunt in campanie. Se anunta candidaturi si "locomotive" care se vor retrage dupa ce au obtinut voturi pentru listele de subordonati anonimi (asa au recunoscut ca vor face liderii nationalisti si populisti, C.V. Tudor si Gh. Becali, pentru Partidul Romania Mare si pentru Partidul Noua Generatie). Principala formatiune de opozitie, PSD, organizeaza un congres extraordinar in decembrie. Iar liberalii si democratii (mai ales acestia din urma) tot fac calcule daca sa participe la scrutin ca Alianta sau separat. Pana la urma, desi vor conta doar in competitia pentru echipa de europarlamentari, care vor evolua "la extern", rezultatele de la urne vor consfinti si noul raport de forte de pe esichierul intern, ceea ce n-are cum sa nu influenteze structura si echilibrul guvernarii. Sau poate vom avea - varianta pe care presedintele Traian Basescu si Partidul Democrat si-o doresc - alegeri simultane, si pentru europarlamentari, si anticipate pentru Legislativul de acasa...
A treia miza importanta pe care politicienii nostri o au in vedere e cea economica si financiara. Imediat dupa 1 ianuarie vom beneficia de importante fonduri post-aderare. Si in structurile centrale, nationale, si in cele locale, judetene, orasenesti, comunale, se produc repozitionari care sa sporeasca influenta unora sau altora asupra distribuirii sumelor respective, la care se adauga si veniturile bugetare mereu in crestere. Interesele, colosale, implica intregul mediu economic, cu toate increngaturile de relatii si complicitati, mai ales pe plan local, unde gradul de transparenta al competitiei e scazut si favoritismele sau coruptia joaca un rol decisiv.
In sfarsit, sa observam si faptul ca in discursul public si-au facut aparitia temele gestionarii Romaniei dupa 1 ianuarie 2007: dezvoltarea, reformarea in continuare a statului, modernizarea rurala si sistematizarea urbana, reabilitarea si extinderea infrastructurilor, ameliorarea conditiilor din sistemul de invatamant, reducerea poluarii si protectia mediului s.a.m.d.
Pe scurt: perioada post-aderare a inceput deja...


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.