Planurile Moscovei de a mentine flota militara rusa in porturile ucrainene la Marea Neagra dezbina Administratia de la Kiev. Daca premierul ucrainean s-a aratat, saptamana aceasta, dispus sa prelungeasca acordul cu partea rusa dupa scadenta din 2017, in vederea "protejarii intereselor noastre comune", membrii Cabinetului Ianukovici nu par sa impartaseasca aceeasi opinie. Astfel, ministrul Apararii, Anatoli Hritsenko, a exclus orice prelungire a termenului, seful diplomatiei de la Kiev, Boris Tarasiuk, s-a pronuntat in favoarea mentinerii acestuia, iar vicepremierul Vladimir Ohrizko a sugerat responsabililor rusi elaborarea unui calendar al retragerii, astfel incat sa se respecte data stabilita in acordul semnat in 1997. Planurile moscovite au avut cu atat mai putin succes la Presedintie, unul din consilierii presedintelui Viktor Iuscenko avertizand ca o eventuala prelungire a sederii ruse la Sevastopol ar necesita modificarea - putin probabila - a Constitutiei in sensul autorizarii unei prezente militare in zona, alta decat ucraineana.
Chirie la pret de gaze
Oficialii de la Kiev nu par a se afla pe aceeasi lungime de unda nici in ceea ce priveste conditiile stationarii flotei rusesti in portul ucrainean la Marea Neagra, premierul Viktor Ianukovici refuzand sa cedeze insistentelor ministrilor sai de a corela pretul chiriei percepute Moscovei pentru sederea in Sevastopol cu pretul gazului importat din Rusia. "Aceste probleme nu vor fi in nici un caz legate una de alta", a spus Ianukovici, potrivit Mediafax, motivand ca cele doua preturi sunt calculate "dupa metode diferite". Autoritatile de la Kiev si cele de la Moscova au incheiat, la 24 octombrie, un acord in privinta pretului gazului rus livrat Ucrainei in 2007. In pofida unei importante cresteri (de la 95 la 130 de dolari per mia de metri cubi de gaze naturale), tariful aplicat Ucrainei a ramas net inferior celui european, aminteste Mediafax.
Obiectivele Rusiei
Si, totusi, problema sederii rusesti in portul ucrainean la Marea Neagra este departe de a fi transata, cele doua parti convenind, in octombrie, anul acesta, sa continue discutiile pe aceasta tema. Ca o avanpremiera la rezultatul negocierilor pe marginea prezentei ruse in Sevastopol, Eurasian Daily Monitor identifica trei obiective pe lista partii moscovite. Primul se refera la "probleme politico-militare", precum obtinerea posibilitatii de a executa manevre, de a moderniza facilitatile ucrainene din zona, de reechipare a navelor si de actualizare a arsenalului. Pe locul al doilea s-ar afla, potrivit publicatiei Fundatiei Jamestown, reglarea statutului legal al personalului militar rusesc stationat in Crimeea. Nu in ultimul rand, Moscova ar dori introducerea unor noi sisteme de navigatie si siguranta in Marea Neagra si in Marea Azov.
Ce vrea Ucraina
La randul ei, partea ucraineana intentioneaza sa realizeze un inventar complet al facilitatilor aflate in exploatarea militarilor rusi, in vederea restituirii acestora catre comunitatile locale, dar si predarea farurilor, statiilor de comunicare si a echipamentelor de siguranta navala catre Ucraina, in calitate de stat suveran cu responsabilitati in domeniu. Kievul isi propune, de asemenea, sa indeparteze semnele care catalogheaza facilitatile folosite de partea rusa in Crimeea drept "teritoriu al Federatiei Ruse" si sa restranga folosirea insemnelor de stat rusesti. In plus, autoritatile ucrainene doresc sa obtina posibilitatea de a controla activitatea desfasurata de organele rusesti de aplicare a legii in zonele in care sunt detasati militarii rusi. In fine, Kievul intentioneaza sa reglementeze libertatea de miscare a personalului militar rus in afara bazelor, precum si sa inregistreze cadrele care nu locuiesc in aceste facilitati.