Publicarea in premiera, de catre ZIUA, a declaratiilor anuale privind rudele pe care le au magistratii in sistemul judiciar, scoate la iveala neconcordante nepermise intre declaratiile unor magistrati proveniti din aceasi familie. Un exemplu graitor este cel al judecatorului Ghiciu Pascu, de la Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care in declaratia pe propria raspundere pe care a dat-o in data de 11.04.2006, in baza art. 5, alin. 3 din Legea 303/2004 privind statutul magistratilor, a recunoscut ca are rude in sistemul judiciar. Judecatorul Pascu a nominalizat-o in acest sens pe fiica sa, Adriana Filip, care este procuror la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) din Parchetul Inaltei Curti.
Toate bune si frumoase pana aici, numai ca in declaratia anuala data de fiica-procuror, in data de 05.09.2006, aceasta recunoaste ca are rude in sistem, respectiv pe tatal judecator la Inalta Curte, dar si un frate - surpriza - care detine o functie juridica la Serviciul de Informatii Externe (SIE). Sa fi fost lovit judecatorul Pascu de o teribila amnezie in momentul cand si-a dat declaratia? Sau a avut o "jena" in a recunoaste ca are un fiu - A. Ghiciu - in serviciile secrete? Spunem aceasta, intrucat Ghiciu Pascu nu e un magistrat obisnuit. Pascu a detinut importante functii politice, a trecut intr-un ritm ametitor dintr-o institutie in alta, cand prin politie, cand prin parchet, si numai de cativa ani a devenit judecator la instanta suprema. Sub guvernarea PDSR - Vacaroiu, magistratul Pascu a fost secretar de stat la Ministerul de Interne. Apoi s-a facut procuror, detinand la un moment dat functia de procuror general adjunct al Parchetului Curtii de Apel Bucuresti. Pascu a aparut si pe celebrele "liste ale lui Ciuvica", date publicitatii in 2003, care inventariau numele politistilor, magistratilor si inaltilor functionari care au primit credite preferentiale de la BANCOREX, inainte ca aceasta banca sa capoteze.
Pascu: "Puteam eu sa-l deconspir?"
Contactat telefonic, judecatorul Pascu a recunoscut situatia de fapt, prezentata mai sus si ne-a declarat, foarte incurcat: "E realitate, dar puteam eu sa-l deconspir? E copilul meu, nu pot sa-i creez probleme. Am omis sa trec apartenenta fiului la o structura speciala, dat fiind caracterul special al unei astfel de institutii". Dupa circa o jumatate de ora, magistratul a revenit cu un telefon pentru a adauga ca el nu stia exact cu ce anume se ocupa fiul sau la SIE, respectiv daca detine o functie juridica, pentru ca sa aiba obligatia s-o declare conform legii. Intrebat de ce atunci fiica sa a mentionat in declaratia sa "functia juridica", Pascu a explicat: "Stiu eu de ce, a vrut sa se dea mare ca are un frate acolo..."
Conform mentiunii din subsolul declaratiilor tip, privind rudele magistratilor din sistemul juridic, "prezenta declaratie constituie act public si raspund potrivit legii penale, pentru inexactitatea sau caracterul incomplet al datelor mentionate". De asemenea, potrivit art. 5, alin. 3 al Legii 303/2004, privind statutul magistratilor, "judecatorii (...) sunt obligati sa dea anual o declaratie pe propria raspundere in care sa mentioneze daca sotul, rudele sau afinii pana la gradul al IV-lea inclusiv exercita o functie sau desfasoara o activitate juridica ori activitati de investigare sau cercetare penala, precum si locul de munca al acestora". Aceasta prevedere legala este inscrisa in capitolul incompatibilitati si interdictii" al legii, iar potrivit art. 99 al aceleiasi legi, "constituie abatere disciplinara: incalcarea prevederilor legale referitoare la declaratiile de avere, declaratiile de interese, incompatibilitati si interdictii privind judecatorii si procurorii". Prin urmare, acest caz este de competenta Consiliului Superior al Magistraturii, pe latura disciplinara. Facem precizarea ca in cazul altor magistrati romani, acestia au recunoscut in declaratiile lor (unele deja publicate in numerele noastre trecute) ca au rude in SRI sau SIE.