Cititorului de presa i s-ar ierta, probabil, faptul ca vede viitorul provinciei Kosovo ca pe un mare mister. Cele mai des auzite intrebari sunt: va fi aceasta provincie independenta, va ramane parte integranta din Serbia, sau se va separa? Statutul sau va fi stabilit pana la sfarsitul anului sau nu, si daca nu, atunci cand?
Daca le dam crezare lui Vojislav Kostunica sau lui Agim Ceku, premierul Serbiei si, respectiv, cel al provinciei Kosovo, am putea concluziona ca nimic nu e cert si totul urmeaza sa se stabileasca. De fapt, pana acum s-au luat mai multe decizii referitoare la viitor decat isi dau seama sarbii si albanezii de rand. In lipsa unor evenimente neprevazute, mai multe chestiuni sunt deja foarte clare.
Un lucru e cert: nici sarbii care vor sa impiedice majoritatea albaneza din Kosovo sa obtina independenta, nici albanezii care cer acest lucru nu vor fi multumiti in cele din urma.
In plus, modul in care vor evolua lucrurile este presarat cu riscuri si este posibil ca, in viitor, sa apara un asa-numit conflict "inghetat".
In urma discutiilor cu sarbi si albanezi si a declaratiilor unor surse diplomatice, acum este posibila estimarea evenimentelor viitoare din Kosovo.
Viitorul misiunii internationale va imprumuta mult din modelul folosit in Bosnia si Hertegovina imediat dupa incetarea focului in anul 1995.
Cat despre statutul final al provinciei Kosovo, luarea unei decizii va fi, probabil, amanata pana in luna martie a anului viitor. Acest lucru va atrage o rezolutie ONU care nu va mentiona cuvantul "independenta".
In urma acestor lucruri, parlamentul din Kosovo isi va declara independentaa, iar unele state vor recunoaste noul stat. Altele, precum Rusia si Grecia, probabil ca nu o vor face, la inceput cel putin.
Guvernul din Kosovo nu va avea autoritate in regiunile din nord, unde institutiile guvernamentale sarbe vor continua, totusi, sa functioneze. (...) Detaliile exacte ale planului negociatorului Martti Ahtisaari, plan ce va fi prezentat ONU pana la sfarsitul anului, urmeaza sa fie facute publice.
Insa Enver Hoxhaj, membru al echipei de negociere din Kosovo, spune ca "adevaratele discutii au inceput si nu sunt duse intre Pristina si Belgrad, ci intre membrii Grupului de Contact." Grupul contine jucatori internationali implicati in observarea situatiei din fosta Iugoslavie, iar doua state membre, Marea Britanie si SUA, sunt printre primele care sustin independenta provinciei Kosovo, in timp ce Rusia se opune.
Insa, in timp ce ambele tabere asteapta anuntarea recomandarilor lui Ahtisaari, s-a inceput deja planificarea in detaliu a institutiilor internationale care vor succeda actuala misiune a ONU in Kosovo, UNMIK.
O echipa formata din zece membri a fost deja desemnata sa activeze in "Echipa de planificare a Biroului Civil International" (ICO), condus de Torbjorn Sohlstrom, un diplomat suedez in varsta de 32 de ani. Acesta a fost numit reprezentantul lui Javier Solana, insarcinatul UE pe probleme de politica externa. Acum, acesta are un nou rol.
Pentru moment, echipa ICO i se subordoneaza lui Solana. Noua din cei zece membri provin din state membre UE, iar al zecelea provine din SUA. Biroul lui Solana finanteaza noul birou cu pana la 890.000 de euro.
Sohlstrom spune ca rolul viitorului ICO va fi similar din mai multe puncte de vedere celui al Biroului inaltului Reprezentant, OHR, in Bosnia -Hertegovina. Acest lucru inseamna ca, la desfiintarea UNMIK, cele mai multe din atributiile acestuia vor cadea in sarcina autoritatilor din Kosovo. Totusi, cel mai probabil planul lui Ahtisaari va stabili anumite conditii impuse suveranitatii Kosovo, aici intervenind ICO si UE.
Sohlstrom spune ca liderul noii misiuni va avea de jucat doua roluri, la fel ca inaltul Reprezentant din Bosnia si Hertegovina. Astfel, pe de o parte, Reprezentantul Civil International va conduce ICO, pe de alta parte fiind Reprezentantul Special al UE.
Practic, ICO nu va fi un corp al UE, pentru a permite si participarea altor state, precum SUA. In acelasi timp, UE va desfasura o noua misiune ce va contribui la respectarea statului de drept. Fortele conduse de NATO vor ramane in Kosovo, la fel ca OSCE. (...) Sediul ICO va fi la Pristina, insa, probabil, va avea un birou si in regiunea nordica, Mitrovica, controlata de sarbi, unde va incerca sa reintegreze zona in institutiile din Kosovo.
Daca liderii locali sarbi pot actiona pe cont propriu, aceasta sarcina va fi sortita esecului. (...)
Pe termen scurt, diplomatii admit ca ar fi posibil sa nu poata face prea multe. Ei spera, totusi, sa asigure reintegrarea deplina a provinciei, in cele din urma.
"E greu de crezut ca Serbia nu va dori, la un moment dat, sa avanseze pe drumul integrarii euro-atlantice," a declarat un diplomat. "Nu va putea face acest lucru impiedicand stabilirea unui statut clar pentru Kosovo."
Cat despre un loc in consiliul ONU, se pare ca un viitor stat Kosovo nu il va obtine automat si nici foarte curand. Va fi nevoie de doua treimi din voturi in sedinta de toamna viitoare a Adunarii Generale. Veton Surroi, expert politician si negociator, a declarat ca nimic nu vine de la sine. "Va trebui sa luptam pentru fiecare vot," crede acesta.
Tim Judah - Specialist pe probleme balcanice si autor al lucrarilor "Sarbii: Istoria, Mitul si Distrugerea Iugoslaviei" si "Kosovo: Razboi si Razbunare", ambele publicate de Yale University Press. Material publicat prin amabilitatea Retelei Balcanice de Investigatii Media.
www.birn.eu.com