Legile sigurantei - studiu de caz: ascultarea telefoanelor

Legile sigurantei nationale urmeaza sa fie depuse pe masa CSAT pentru avizare, motiv pentru care se redeschide frontul de lupta intre seful statului si primul ministru. Presedintele Basescu a readus in actualitate subiectul, criticand proiectele parafate de Palatul Victoria. Pana la momentul modificarii pachetului legislativ in cauza de catre Guvern, miza bataliei dintre cele doua Palate parea a fi una politica si de control asupra serviciilor secrete. Acea etapa a fost insa depasita intrucat societatea civila si presa au amendat protagonistii. Odata cu interventia societatii civile in aceasta disputa, care a avut obiectii decisive asupra proiectului in sensul protejarii libertatilor individuale, scopul bataliei s-a mutat in planul democratizarii serviciilor si, evident, al imaginii. In acest moment, Cabinetul Tariceanu a finalizat modificarile la Legile sigurantei. Executivul a lucrat pe structura primita de la Cotroceni. Practic, Guvernul a absorbit propunerile societatii civile si le-a mixat cu varianta Cotrocenilor, din care nu a mai ramas mare lucru. Asa incat, in CSAT si apoi in Parlament, se anunta o disputa de proportii: varianta Cotrocenilor vs varianta Palatului Victoria. Forma propusa de Presedintie are mai mult grija serviciilor, pe cand cealalta pune accent pe libertatile individului. Cum presedintele Basescu s-a dovedit a fi un jucator politic extrem de abil, este de asteptat ca victoria sa-i apartina. Numai ca de aceasta data perdantul nu va fi doar Tariceanu. In joc sunt democratizarea serviciilor si libertatile romanilor. (Mihai Toader)
Basescu: "Mai proaste decat cele dinainte"
Traian Basescu a apreciat, intr-un interviu la Antena 3, ca legile sigurantei, aflate la Guvern, sunt mai proaste decat propunerile initiale si si-a exprimat disponibilitatea de a corecta aceste legi intr-o sedinta a CSAT. "Dispus sunt, dar trebuiesc analizate pentru ca ele au devenit, la un moment dat, o zona in care liberalii sa poata sa produca atacuri consecvente si concertate pe presedinte. Din cate stiu, sunt destul de proaste, vor trebui amendate consistent si probabil, vor mai ajunge o data la Guvern, dupa ce trec prin CSAT, daca nu cumva - aici nu stiu procedura - pleaca la Parlament cu propunerile CSAT", a adaugat seful statului. "In orice caz, ele trebuie aduse in standardele unei legislatii moderne si, absolut de acord, proiectele initiale erau criticabile, trebuiau corectate, trebuia lucrat pe ele. Eu insumi mi-am spus (...) cinci sute de observatii pe ele. Dar e greu de acceptat sa ai legi mai proaste decat cele dinainte", a insistat seful statului.
Odiseea legilor sigurantei
Proiectele legilor sigurantei nationale au fost elaborate cu multe luni in urma de Palatul Cotroceni si au starnit un val de proteste din partea organizatiilor societatii civile. Din zona politica, cei mai vehementi critici au fost liberalii care au sustinut ca proiectele de lege afecteaza drepturile omului. Legile sigurantei au inregistrat comentarii acide si din partea principalului partid de opozitie - PSD, care a mentionat la acea data ca noile reglementari nu feresc serviciile de influentele politice. Mai mult, PSD a spus ca va depune o initiativa legislativa prin care sa fortifice controlul parlamentar asupra serviciilor. O perioada, pachetul a fost secretizat de Cotroceni, fapt care a scandalizat atat opinia publica cat si pe politicieni, care au obiectat ca un proiect trebuie dezbatut public, nu ferit de ochii cetatenilor. Dupa cateva luni, presedintele Traian Basescu a decis sa trimita Guvernului controversata initiativa, urmand ca Executivul sa transforme textele in proiecte de lege.
Razboiul declaratiilor
La Guvern, textele au fost modificate substantial de o echipa formata din liberali. Procedura de avizare a fost prelungita pe fondul unor controverse intre premierul Calin Popescu Tariceanu si ministrul Justitiei, Monica Macovei. Ministrul Macovei a refuzat sa-si puna avizul pe proiectele de lege pe motiv ca observatiile sale nu au fost incluse in actul normativ. "Ministerul Justitiei a trimis observatiile sale seara tarziu pe fax si nu a existat o intalnire directa intre reprezentantii ministerului si echipa care se ocupa de redactarea acestor texte. Secretariatul general al Guvernului a atras atentia Ministerului Justitiei sa transmita avizul pentru aceste proiecte de lege, chiar daca acesta cuprinde si observatii", a declarat atunci purtatorul de cuvant al Executivului, Oana Marinescu.
Obstinatia ministresei Macovei
In replica, Monica Macovei a anuntat ca nu a dat avizul pentru Legile sigurantei nationale, pentru ca aproximativ 20 dintre modificarile pe care le-a propus nu au fost incluse inca in proiectele pe care Guvernul intentiona sa le discute in sedinta. Macovei a mai declarat ca, in cazul in care nu-i vor fi acceptate observatiile, atunci nu va acorda deloc avizul de legalitate. Ministrul Justitiei vorbea despre observatii care se refera, in principiu, la structurile care realizeaza si permit interceptarile telefonice, la durata mandatelor de urmarire pentru terorism, ca si la o serie de imprecizii in formularile proiectelor de lege. Observatiile Monicai Macovei au fost sustinute de ministrul de Interne Vasile Blaga, care in numele PD a adaugat propriile propuneri. Una dintre acestea viza ca legile sa obtina, dupa aprobarea guvernului, si avizul CSAT.
Alba-neagra cu STS si SPP
O disputa serioasa a fost creata de ideea trecerii STS si SPP, ca directii, in subordinea Ministerului Administratiei si Internelor, acestea urmand sa fie conduse de un secretar de stat. Consilierului premierului, Marius Oprea, a fost unul dintre cei care au sustinut aceasta propunere. In cele din urma, doar STS urma sa fie inglobat MAI. "In orice tara europeana rolul Ministerului de Interne este unul deosebit in ceea ce priveste paza demnitarilor, asigurarea comunicatiilor si combaterea terorismului", sustinea Oprea cu doua saptamani in urma. Imediat Vasile Blaga, ministerul Administratiei si Internelor, a anuntat ca nu a propus si nu sustine transferarea STS sau a SPP la MAI. Blaga a reusit sa isi impuna punctul de vedere in sedinta de Guvern.
Contradictie la Guvern
Dupa numeroase tergiversari si amanari, legile sigurantei nationale au trecut in cele din urma de Guvern. Membrii Cabinetului Tariceanu au aprobat pachetul legislativ, saptamana trecuta, dupa ce toate observatiile ministrului Justitiei au fost incluse in proiectele de lege. In vreme ce premierul Calin Popescu Tariceanu a spus ca odata cu aprobarea acestor legi se pun bazele unui sistem modern de siguranta nationala in Romania, secretarul general al Guvernului, Radu Stroe a apreciat ca pachetul legislativ e de nota 7. Tariceanu a spus ca prin acest pachet de legi s-a urmarit evitarea abuzurilor la adresa drepturilor si libertatilor cetatenilor. "Activitatea autoritatilor informative si de protectie trebuie sa fie supuse unui control riguros, politic, juridic si economic. Autoritatile informative sa nu mai poata face acte de investigare, specifice structurilor de politie sau procuraturii. Fac exceptie actele de terorism sau asimilate acestora", a declarat Calin Popescu Tariceanu. "Ofiterii de informatii vor raspunde administrativ, civil sau penal pentru ceea ce savarsesc, prin incalcarea legilor drepturilor sau libertatilor sau cand opereaza in afara obligatiilor prevazute prin lege", a precizat Radu Stroe, seful Secretariatului General al Guvernului.
Interdictii
O alta reglementare vizeaza interdictia ca serviciile secrete sa aiba ofiteri sub acoperire in Guvern, Parlament, sindicate, partide politice si mass-media. Potrivit formei finale a pachetului de legi, STS si SPP nu vor trece in subordinea Ministerului de Interne, ci isi vor pastra statutul actual, structuri ale caror activitati vor fi coordonate de CSAT. Legile urmeaza sa primeasca avizul CSAT, dupa care sa ajunga spre dezbatere si aprobare in Parlament. (Anca HRIBAN, Roxana ANDRONIC)
Presedintele si atotputernicia serviciilor
Foto: Mediafax Marius Oprea, consilierul premierului pe probleme de securitate nationala, sustine intr-un interviu acordat ZIUA ca seful statului ar dori puteri discretionare pentru serviciile secrete. In opinia lui Oprea, acesta este motivul pentru care presedintele este nemultumit de actuala forma a legilor sigurantei. Prezentam interviul cu Marius Oprea
Presedintele Traian Basescu a anuntat ca legile sigurantei sunt "destul de proaste" si vor trebui sa fie "amendate consistent". Cum comentati afirmatia presedintelui?
Legile nu sunt proaste cum considera presedintele Basescu, iar de amendat le va amenda Parlamentul si nu altcineva. Daca legile sunt proaste inseamna ca avem o societate civila si o presa proaste pentru ca noi am pus toate observatiile societatii civile si ale presei in pachetul primit de la Cotroceni.
Credeti ca ministrul Justitiei Monica Macovei are dreptate cand sustine ca intai este nevoie de avizul CSAT, iar apoi urmeaza ca Guvernul sa adopte legile sigurantei?
Nu vreau sa mai comentez nimic in legatura cu Monica Macovei. Spun doar atat: sunt mahnit ca politica poate sa distruga o prietenie veche.
Care credeti ca este totusi motivul nemultumirilor prezidentiale in legatura cu legile amintite?
Presedintele probabil ca este suparat pentru ca serviciilor li se taie afacerile, posibilitatea interceptarii convorbirilor fara mandat, etc. Noi am pus totul pe temeiul democratic si nu pe atotputernicia serviciilor.
Practic este vorba despre faptul ca presedintele este adeptul unor servicii ca ale lui Bush: va radem pe toti pentru a scapa de terorism, spre exemplu. Viziunea mea este insa una europeana care porneste de la siguranta cetateanului. (M.T.)
Scutaru : Afirmatiile presedintelui, ciudate
ZIUA Foto Deputatul George Scutaru, membru in Comitetul Executiv al PNL, a declarat ieri ca afirmatiile presedintelui Basescu conform carora Guvernul ar trebui sa mai lucreze la legile sigurantei sunt "cel putin ciudate" si a cerut trimiterea in Parlament a legilor pentru dezbatere si aprobare. "Afirmatiile lui Traian Basescu conform carora Guvernul ar trebui sa mai lucreze, inca o data, asupra legilor securitatii fiindca nu au un continut care se ridica la inaltimea asteptarilor prezidentiale sunt cel putin ciudate", a declarat Scutaru, citat de Mediafax. El a explicat ca, pana acum cateva luni, "Basescu clama necesitatea elaborarii urgente a legilor securitatii, conditionand numirea noilor sefi in fruntea serviciilor secrete de existenta acestora". "Intre timp insa, Basescu a batut palma cu PSD si a numit sefi noi la servicii, iar acum incearca sa-si impuna punctul de vedere asupra pachetului legislativ in domeniul securitatii", a adaugat deputatul liberal, membru al Comisiei de Aparare a Camerei. Potrivit acestuia, pachetul de legi contine o serie de prevederi care ar putea sa nu ii fie pe plac sefului statului.
Nemultumirile prezidentiale, necunoscute
"Nu inteleg care sunt prevederile care nu-i sunt pe plac presedintelui, insa sper ca nu sunt acelea care intaresc controlul parlamentar asupra serviciilor sau cele care interzic ofiterii sub acoperire din presa, sindicate si din institutiile puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca", a afirmat Scutaru. Totodata, el si-a exprimat speranta ca presedintele, "la fel ca si societatea civila", doreste eliminarea posibilitatii ca serviciile secrete sa se finanteze si din alte surse decat bugetul de stat. "Nu as vrea sa cred ca Basescu pune bete-n roate procesului de adoptare a legilor securitatii pentru a incerca sa elimine prevederea existenta in actualele proiecte, conform careia Comunitatea Nationala de Informatii (CNI) se numara printre institutiile aflate sub control parlamentar", a mai spus liberalul.
Parlamentul asteapta legile sigurantei
In aceste conditii, Scutaru a aratat ca Parlamentul ar trebui sa primeasca spre dezbatere si aprobare pachetul legislativ in domeniul securitatii. "Pana acum, Basescu se aratase preocupat doar de mentinerea SPP si STS in cadrul CSAT si nu formulase obiectii asupra altor prevederi din lege. Seful statului trebuie sa inteleaga ca Parlamentul trebuie sa primeasca, in sfarsit, spre dezbatere si aprobare, acest pachet de legi care acum asteapta avizul CSAT", a mai spus George Scutaru. (R.G.)
Analiza: Ascultarea telefoanelor. Cotroceni versus Guvern
Una dintre marile nemultumiri ale romanilor vizavi de activitatea Serviciilor de informatii s-a nascut din temerea ca acestea le-ar asculta convorbirile telefonice in mod discretionar, abuziv. Orice ecou perceput la capatul celalalt al firului trezeste suspiciunea ca "telefonul este ascultat". Stiindu-se de buna credinta si avand constiinta impacata, romanul se revolta. Considera inacceptabil ca o terta persoana sa intre neinvitata in intimitatea sa, violandu-i drepturile si libertatile constitutionale. Lipsa de transparenta in activitatea de interceptare a convorbirilor a sporit neincrederea populatiei in servicii.
In acest moment, cadrul legal in materie de ascultare a telefoanelor este la un pas de a fi schimbat, proiectele legilor sigurantei nationale - care contin si reglementarile de profil - urmand sa intre in dezbaterea parlamentara. Problema este ca decidentii zilei au viziuni diferite in privinta modului in care vor fi interceptate convorbirile romanilor de acum incolo. Exista o varianta propusa de presedinte si de Servicii si alta sustinuta de Guvern. Pe masa Parlamentului va ajunge varianta Guvernului, insa nu inainte de a primi avizul CSAT - institutie in care presedintele are un cuvant de spus. Oricum, parlamentarii sunt cei care vor stabili cum si in ce fel ne vor fi ascultate telefoanele. Insa pana la inceperea dezbaterii in Legislativ, sa vedem care sunt cele doua viziuni in materie de interceptari.
Securitate nationala restransa sau largita?
Atat Cotrocenii, cat si Guvernul sunt de acord ca temeiul legal pentru autoritatile informative, in cazul demararii procedurilor de interceptare, il constituie "amenintarile la adresa securitatii nationale a Romaniei". Altfel spus, serviciile pot solicita autorizarea efectuarii de activitati in scopul culegerii de informatii numai daca au indicii ca "securitatea nationala" este amenintata in vreun fel. Aici constatam o prima diferenta intre cele doua viziuni. Cotrocenii privesc "securitatea nationala" intr-un context mai extins decat Guvernul, largind sfera situatiilor in care pot fi interceptate telefoanele.
Sase luni cu prelungire
Pasul doi: autoritatea informativa cere si primeste autorizare pentru a intercepta convorbirile unei persoane si se pune pe ascultat. Cat timp? Cotrocenii spun ca "durata de valabilitate a autorizarii nu poate depasi 6 luni", insa precizeaza ca "in cazuri intemeiate, judecatorii anume desemnati de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie pot prelungi, la cerere, durata autorizarii, fiecare prelungire neputand depasi 3 luni". De cealalta parte, Guvernul considera ca termenul de 6 luni este mai mult decat suficient pentru ca sereistii sa se dumireasca daca persoana ascultata face ceva in detrimentul securitatii nationale si stabileste ca "durata de valabilitate a autorizarii, indiferent de numarul de reluari a activitatillor autorizate, este de maximum sase luni".
"Concomitent", sau in 48 de ore
O alta diferenta apare in tratarea situatiilor deosebite, a celor care impun inlaturarea unor pericole iminente pentru securitatea nationala, iar autoritatea informativa nu mai poate astepta eliberarea autorizarii. Atat Cotrocenii, cat si Guvernul admit ca, in aceste situatii-limita, interceptarea poate demara fara autorizare, urmand ca aceasta sa fie obtinuta ulterior. Cand? Cotrocenii spun ca "cererea de autorizare sa fie inaintata judecatorului de indata ce este posibil, dar nu mai tarziu de 48 de ore", Guvernul precizeaza ca cererea trebuie inaintata instantei "concomitent cu declansarea actiunii respective". Marja de 48 de ore pentru trimiterea cererii permite posibile abuzuri, motiveaza initiatorii modificarii.
Cum afla persoana vatamata?
Sa vedem ce se intampla atunci cand se constata ca persoanei in cauza i-a fost interceptat telefonul degeaba, intrucat nu desfasoara actiuni amenintatoare pentru siguranta nationala. Aparent, ambele variante ofera posibilitatea cetateanului nevinovat sa se planga cuiva. Atat Cotrocenii, cat si Guvernul sustin ca orice persoana care se considera vatamata in drepturile sale, urmare a interceptarii convorbirilor, poate, pe langa exercitarea accesului liber la justitie, sa se adreseze Avocatului Poporului sau sa sesizeze comisiile parlamentare specializate in supravegherea si controlul autoritatilor informative. Dar cum afla cetateanul ca i-a fost ascultat telefonul? Guvernul ne spune, Cotrocenii nu. In proiectul Executivului se precizeaza ca persoana care a facut obiectul activitatilor de informatii si asupra careia nu s-au retinut fapte care aduc atingere securitatii nationale "este informata in scris asupra verificarilor efectuate in termen de un an de zile de la incetarea acestora (...) de catre instanta care a emis autorizatia".
Transparenta cu masura
Atat Guvernul, cat si Cotrocenii subliniaza ca "autoritatile informative au obligatia de a asigura respectarea stricta a drepturilor si libertatilor fundamentale" ale persoanelor/ cetatenilor si traseaza reguli speciale privind protectia datelor cu caracter personal. Astfel, orice persoana are dreptul de a solicita autoritatilor informative accesul la datele cu caracter ce o privesc exclusiv. La aceasta prevedere, Cotrocenii adauga: "daca justifica un interes legitim pentru obtinerea acestora si are un motiv intemeiat sa considere ca acele date sunt detinute de catre autoritatea solicitata".
In ambele variante se precizeaza ca autoritatea informativa careia i se solicita datele personale este obligata sa comunice raspunsul in 30 de zile de la data sesizarii, insa Cotrocenii au in vedere si raspunsul negativ. "Accesul la datele de interes personal poate fi respins de catre autoritatea solicitata in urmatoarele conditii: furnizarea informatiilor pericliteaza indeplinirea atributiilor de serviciu ale acesteia; informatiile sunt necesare pentru apararea securitatii nationale sau pentru protejarea interesului national; furnizarea informatiilor aduce atingere drepturilor si libertatilor unor terte persoane; furnizarea informatiilor duce la deconspirarea surselor, mijloacelor si metodelor protejate prin prezenta lege" - sunt reglementari care asigura serviciilor suficiente motive pentru a tranti usa in nas oricarui curios.
Ramane ca parlamentarii, in intelepciunea lor, sa analizeze toate aceste variante si sa reglementeze cat mai bine sensibilul domeniu al ascultarii telefoanelor. (Ovidiu BANCHES)

---

Despre autor: