Contractele pentru dotarea cu armament si echipamente militare necesare Ministerului Apararii Nationale au inghitit miliarde de dolari de la bugetul statului si, implicit, din buzunarul contribuabilului roman. Toate, in detrimentul Sanatatii, Ajut
Contractele pentru dotarea cu armament si echipamente militare necesare Ministerului Apararii Nationale au inghitit miliarde de dolari de la bugetul statului si, implicit, din buzunarul contribuabilului roman. Toate, in detrimentul Sanatatii, Ajutorului Social, Invatamantului sau Culturii. Modernizarea Armatei si intregul proces de restructurare a organismului militar s-au aflat in atentia fiecarui partid ajuns la putere dupa 1989. Indiferent de culoarea politica a partidului de guvernamant, toti politicienii perindati pe la conducerea Ministerului Apararii Nationale si-au facut un titlu de glorie din dorinta de dotare a Armatei cu arme sofisticate sau din modernizarea celor existente. Asa au inceput sa se negocieze, semneze si deruleze contracte evaluate la cateva miliarde de dolari pentru tehnica militara din dotarea fortelor terestre, navale si aeriene. Mai multe programe de modernizare ale unor tipuri de armament au demarat de mai bine de zece ani si nici pana in momentul de fata nu sunt finalizate. In schimb, MApN plateste din bugetul alocat sume considerabile care s-au marit de la an la an din cauza dobanzilor si a unor acte aditionale care au facut, in anumite cazuri, ca un contract care valora initial cateva zeci de milioane de euro sa depaseasca in momentul de fata sute de milioane de euro.
Interesant este ca, dupa 15 ani de cand Armata a inceput sa-si modernizeze tehnica si sa achizitioneze armament nou, un studiu intern realizat de specialistii Ministerului Apararii Nationale dezvaluie starea precara a echipamentelor din dotarea Armatei.
Dovada
Potrivit documentului elaborat de MApN, "din punct de vedere al duratei de viata, peste 85% din echipamentele aflate in dotarea Armatei au resursa depasita. Majoritatea tipurilor de tehnica din inzestrare sunt realizate dupa tehnologia anilor 70, sunt uzate fizic si moral, mari consumatoare de carburanti-lubrifianti, iar piesele de schimb pentru mentenanta nu se mai gasesc in procesele de fabricatie ale societatilor comerciale. Majoritatea mijloacelor de transport si a tehnicii de lupta care au intrat in serviciu in perioada 1981-1989 sunt de fabricatie romaneasca. Intrucat, din lipsa de comenzi, furnizorul a incetat fabricatia acestor produse, suportul logistic se asigura cu mare greutate. O parte din aparatura de vedere pe timp de noapte pentru luptatori, pentru sistemele de arma, precum si unele mijloacele de protectie individuala si colectiva NBC au ramas slab performante si nu permit indeplinirea misiunilor la standardele solicitate de Alianta. Probleme critice sunt si in zona sistemelor de aparare aeriana cu baza la sol, precum si la echipamentele de sprijin de lupta apartinand categoriilor de forte armate. Aceste sisteme sunt depasite din punct de vedere tehnic si fizic, moral si tehnologic, sunt mari consumatoare de resurse si nu mai pot fi modernizate. In concluzie, analiza comparativa a misiunilor prezente si de perspectiva ce revin structurilor din subordinea categoriilor de forte ale Armatei, determinate de participarea lor la actiuni militare, a cerintelor operationale generale ale inzestrarii, precum si a starii actuale a armamentului, tehnicii de lupta, echipamentelor si materialelor cu destinatie militara, evidentiaza discrepantele existente intre posibilitatile si performantele tehnicii din inzestrare si nevoile reale ale fortelor, situatie care impune urgentarea imbunatatirii de ansamblu a dotarii acestora."
Pe de alta parte, reprezentanti ai conducerii MApN considera ca echipamentele Armatei Romane sunt vechi, dar functionale, pentru ca sunt bine intretinute de personalul care le deserveste. "Nu trebuie confundata vechimea acestor echipamente, care este, intr-adevar, de 20 de ani si mai mult, cu functionalitatea lor ."
A inceput cu afacerea "Motorola"
Revenind la programele de achizitii si modernizare pe care le-a derulat MApN in ultimul deceniu si ceva va prezentam pe cele mai importante dintre ele si modul cum banii contribuabililor au fost cheltuiti pe unele sisteme care in momentul de fata sunt depasite moral sau nu mai sunt compatibile cu alte sisteme achizitionate ulterior. Primul contract controversat semnat de Armata Romana dupa 1989 a ramas celebru pana in ziua de azi. "Afacerea Motorola" a fost primul semn ca domeniul sigurantei nationale poate fi o vaca buna de muls pentru firmele care au tangenta cu afacerile cu armament. Totul a avut loc in 1990, cand, pentru o serie de echipamente de comunicatii marca Motorola, Ministerul Apararii Nationale a cheltuit peste sase milioane de dolari. Daca ar fi fost cumparate direct de la producator, statiile de emisie-receptie ar fi costat doar 600.000 de dolari. S-a preferat utilizarea a nu mai putin de patru firme intermediare.
Cei zece inculpati si alti noua oficiali sau oameni de afaceri implicati in acest "tun", acuzati de producerea unui prejudiciu de 6,1 milioane de dolari, au scapat de pedeapsa pentru simplul motiv ca, dupa ani intregi de tergiversari, fapta lor s-a prescris.
STAR, comunicatii dificile
Un alt contract care a inghitit sute de milioane de dolari este cel incheiat pentru realizarea Sistemului de Transmisiuni al Armatei (STAR), cu cele doua componente: fixa si mobila. Demarat in anul 1994, a suferit mai multe modificari si, pe parcursul a zece ani, a facut obiectul a numeroase scandaluri si interpelari in Parlament in legatura cu modul cum au fost alesi contractorii sau cum s-au derulat unele licitatii. In functie de interese de moment sau pe termen lung, din afacerea STAR, reteaua fixa, au castigat bani frumosi numeroase firme printre care amintim Marconi Selenia Communication, Marctel Sit Com SRL etc. Dupa 10 ani de la organizarea licitatiei pentru reteaua fixa, Ministerul Apararii Nationale continua achizitia unor echipamente pentru acest sistem fix de comunicatii. Este vorba de module de comunicatii si informatica, sisteme de acces in retea si management al fluxului informational in RTP-STAR, echipamente pentru sistem criptat de videoconferinta etc. In momentul instalarii unor componente din acest sistem complex de comunicatii in reteaua fixa au aparut probleme de interconectare. Din aceasta cauza a fost nevoie de gasirea unor solutii de compromis care au implicat acte aditionale la contractele deja semnate si, bineinteles, alti bani cheltuiti fara rost din bugetul Armatei. Ori de cate ori cineva a incercat sa incerce sa afle ce se ascunde in spatele unui anunt de atribuire a unui contract incheiat prin intermediul Departamentului pentru Armamente sau Romtehnica a fost pus in fata unui raspuns scurt: "Nu se pot oferi detalii suplimentare deorece sunt informatii confidentiale". In cazul in care se preconiza un scandal de presa care ar fi tulburat apele, se elabora un comunicat alambicat care stingea pe moment curiozitatea celor care se interesau de preturi si posibile comisioane incasate pentru alegerea unei firme sau a alteia care sa livreze respectivele echipamente militare.
Reteaua fixa din STAR nu este singurul sistem de comunicatii din armata care a inghitit peste 100 de milioane de dolari si a dat de mai multe ori rateuri. La STAR trebuie sa adaugam si contractele evaluate la peste 100 de milioane de euro pentru realizarea componentei tactice mobile din cadrul STAR. Aici si-au tras partea leului firmele THALES DEFENCE si HARRIS prin intermediul unor reprezentante romanesti, unele special infiintate, unde si-au gasit un loc bun de munca tocmai cei care in urma cu ceva ani negociau in calitate de militari conditiile pentru semnarea contractelor.
500 de milioane de dolari pentru avioane inutile
Un alt contract care a starnit dispute aprinse este cel privind modernizarea MIG-urilor 21. La 23 mai 1993, a fost semnat contractul prin care Elbit Systems din Haifa, Israel, se obliga sa modernizeze 110 avioane MIG 21. Contractul era intermediat de statul roman prin firma Aerostar Bacau, iar beneficiarul modernizarii era Statul Major General al Armatei. Valoarea initiala a contractului a fost de circa 350 de milioane de dolari, iar avioanele urmau sa fie gata in 1997. In cele din urma programul de modernizare a costat peste 500 de milioane de dolari, iar procesul de cosmetizare a avioanelor s-a incheiat in anul 2002. La ora actuala, in flota militara a Romaniei mai sunt mai putin de 100 de MIG-uri 21 modernizate, deoarece restul s-au prabusit, iar la zbor se mai afla in jur de 60 de aparate. Nici acestea nu vor mai putea fi folosite prea mult timp deoarece, in maxim 3-4 ani, isi vor epuiza resursa de zbor si vor fi trase pe linie moarta la fel ca MIG-urile 29. Legat de sutele de milione de dolari cheltuite pentru modernizarea acestor avioane merita amintit aici programul GHIDUL, care a fost elaborat pentru modernizarea bazelor aeriene. Acesta a <<mancat>> din bugetul Armatei apropape 50 de milioane de euro.
GHIDUL, prea modern pentru avioanele modernizate
In urma cu cateva saptamani, la Baza Aeriana de la Campia Turzii era inaugurat cu mult fast noul turn de control si echipamentele de radio-navigatie destinate procedurilor de aterizare-decolare si urmarire a aeronavelor militare care opereaza in zona respectiva. Au fost modernizate turnul de control, hangarele pentru aeronave, sistemele de alimentare cu energie electrica si apa, sistemele de incalzire centrala, canalizarea, statia de epurare si reteaua de fibra optica. Baza Aeriana 71 de la Campia Turzii a fost inzestrata cu un radar de control si aducere la aterizare produs de companiile ITT din SUA si Thales din Franta, un sistem instrumental de aterizare produs de Normarc din Norvegia, o instalatie de balizaj produsa de firma Thorn din Franta, un sistem de telefonie produs de firma romaneasca Topex si statiile radio sol-aer produse de Harris din SUA. Activitatea a fost coordonata de firma Intelcan din Canada, care a asigurat si echipamentele de radio-navigatie si aterizare. Firmele au fost selectate printr-o licitatie internationala in septembrie 1999. Intre 1999 si 2004 au fost incheiate contractele, intre 2000-2001 s-a realizat modernizarea aerodromului de la Fetesti, in perioada 2005-2006, cel de la Campia Turzii, iar pentru 2006-2007 este programata modernizarea Bazei Aeriene de la Boboc. Din valoarea totala de 15 milioane de euro, 11,5 milioane au costat echipamentele de navigatie si aterizare, 900.000 euro ar fi costat statiile radio (acestea au fost insa donate de Guvernul SUA) si 2,6 milioane - infrastructura aerodromului. Nu contestam calitatile echipamentelor instalate la Campia Turzii si Fetesti, dar se pare ca ele sunt mult prea performante pentru actualele aeronave MIG 21 LanceR.
Unii piloti care zboara pe LanceR au constatat faptul ca multe dintre aeronavele noastre operationale nu sunt compatibile cu sistemele ultramoderne instalate pentru radio-navigatie. Pilotii nu sunt suparati ca beneficiaza de astfel de echipamente, dar ei se plang ca aeronavele MIG 21-LanceR nu sunt in totalitate compatibile cu sistemele informatice de ultima generatie instalate pe cele doua baze aeriene.
Israelienii au castigat contracte pe banda rulanta
Revenind la colaborarea cu Elbit, contractul cu Aerostar a fost doar inceputul. In 1997, firma israeliana a castigat o licitatie pentru modernizarea elicopterului PUMA 330, contractul fiind incheiat cu IAR Ghimbav. In acelasi an, Elbit incheie o colaborare cu Intreprinderea de Avioane Craiova, dar si cu artileria romana, israelienii dezvoltand programul care avea ca indicativ "C3". Luat in parte, fiecare contract incheiat de Armata cu firma Elbit are bubele lui. In ciuda tuturor semnalelor aparute in presa sau interpelarilor adresate de anumiti politicieni in Parlamentul Romaniei, banii au continuat sa iasa din bugetul Armatei si sa mareasca profitul principalului contractor sau ale unor capuse mai mici care au aparut pe langa Aerostar si Elbit si nu este exclus, in cele din urma, in conturile personale a celor care au avut tangenta cu negocierile pentru semnarea de-a lungul timpului a acestor contracte.
Mai multe turele decat masini de lupta "JDERUL"
Un alt program de modernizare de echipamente militare a vizat masina de lupta a infanteriei. Cunoscut sub numele de "JDERUL", programul a demarat in anul 1994. MLI 84M (masina de lupta a infanteriei) a fost testata in mai multe randuri, ultima oara zilele trecute in Poligonul Malina. Pentru aceasta, in poligon a fost organizat un exercitiu militar denumit <<ROMEX 06>>. Ziaristii civili nu au fost invitati la test, primind doar un comunicat de presa. Potrivit acestuia, seful SMG, ar fi declarat ca "ROMEX 06 si-a atins scopul propus". Ca si in cazul altor programe de inzestrare a Armatei, si contractul de modernizare a MLI84M s-a intins pe o perioada foarte lunga de timp. Decizia de modernizare a MLI s-a luat in anul 1994. Pana anul trecut se cheltuisera pentru acest program 155 de milioane de dolari, dar Armata nu avea in dotare nici un vehicul modernizat. Potrivit estimarilor din anul 1999, un singur MLI 84M trebuia sa coste 1,9 milioane de dolari, dar in final a ajuns sa coste 3,2 milioane de dolari. Primul lot de 33 de masini MLI 84M a intrat in dotarea Armatei Romane abia in anul 2005. Initial se stabilise ca trebuie modernizate 175 de masini de lupta, dar pana la urma s-a decis ca Ministerul Apararii va primi doar 99 de MLI 84M. Deoarece importurile de componente au fost realizate pentru 175 de MLI 84M, Ministerul Apararii a ramas in stoc cu 76 de turele si de tunuri, devenite inutile. Problemele din contractul MLI 84M au fost confirmate, acum cativa ani intr-un raport al Corpului de Control al Guvernului. Teodor Atanasiu, ministrul suspendat al Apararii, declara anul trecut ca a ordonat o ancheta a Corpului de control al Ministerului Apararii si a dispus sesizarea Parchetului asupra contractului MLI 84M. Despre rezultatul acestor anchete nu s-a mai spus nimic. In schimb, dupa o agresiva campanie publicitara a principalei firme care se ocupa de modernizarea MLI84M, Atanasiu si-a schimbat si el viziunea despre acest contract si a declarat ca e unul foarte bun pentru armata. Ca sa nu existe niciun dubiu in privinta firmelor care au incasat bani grei de pe urma acestui program le vom enumera fara a face niciun comentariu: ACTTM (MApN), CN ROMARM SA Bucuresti, Production Center Clinceni, S.C. Arsenal Resita S.A., UPS Dragomiresti, S.C. Electromecanica Ploiesti S.A., SC Pro Optica SA Bucuresti, SC ARTEGO SA Targu Jiu, SC Anticorozivul SA Bucuresti, SC AEROSTAR SA Bacau, SC ROCAST SA Pitesti, SC ICPE SA Bucuresti, SC Interactive SA Bucuresti, OERLIKON CONTRAVES, CATERPILLAR PERKINS, HARRIS, L'HOTELLIER, SFIM/ODS si RAFAEL.
LAROM a inghitit peste 150 de milioane de dolari
Programul LANSATOR MULTIPLU DE RACHETE NEDIRIJATE CU SISTEM DE CONDUCERE A FOCULUI - LAROM este un proiect de modernizare care a inghitit peste 150 de milioane de dolari. Considerat unul dintre sistemele de armament cele mai moderne ale Fortelor Terestre, LAROM a fost prezentat in premiera la expozitia internationala Expomil din Bucuresti, in octombrie 1999. Abia in ultimii ani, lansatoarele au intrat in dotarea Armatei Romane. Contractul a fost semnat in anul 2004. Atanasiu recunostea ca munitia importata pentru LAROM este "improprie calitativ" si inscria contractul LAROM in categoria marilor afaceri facute "pe final de mandat", de anumiti ministri ai Apararii. Costul proiectului LAROM fusese evaluat, in anul 1996, la 20 de milioane de dolari, pentru trei divizioane de lansatoare. Contractul a fost renegociat in anul 2000, apoi in anul 2004 s-a decis sa fie derulat pana in anul 2010. Costul final al programului LAROM a ajuns, potrivit ultimelor evaluari, la peste 150 de milioane de dolari, pentru numai doua divizioane. Ministrul suspendat al Apararii promisese in urma cu un an ca pentru neregulile din acest contract va fi sesizat Parchetul, dar ulterior promisiunea a fost uitata, iar LAROM merge mai departe.
Tancul BIZONUL s-a nascut batran
BIZONUL este numele programului de modernizare a tancului romanesc TR 85M. Un program in care Armata a bagat zeci de milioane de dolari. Potrivit specialistilor, investitiile au condus la realizarea unui tanc din generatia a 3-a, in conditiile in care toate armatele moderne dispun de de echipamente de lupta similare din generatia a 4-a. Dintre firmele care s-au implicat in acest proiect le amintim pe urmatoarele: EADS Systems & Defence Electronics SAGEM, RKS, SFIM/ODS, KOLLMORGEN, Thales si L'Hotellier.
Nemtii ne-au bagat pe gat GHEPARDUL
Sistemul de aparare antiaeriana autopropulsat calibru 35 mm - GEPARD - ne-a fost bagat pe gat de nemti. Armata germana renuntase la acest tip de armament, considerandu-l depasit pentru secolul XXI. La prima vedere parea o afacere buna pentru Romania. Nemtii ne dadeau gratis acest sistem de aparare antiaeriana numai ca, MApN trebuia sa suporte ulterior costuri de zeci de milioane de euro pentru modernizarea acestor sisteme numai cu firmele agreate de partea germana. O alta suma importanta a fost cheltuita pentru scolarizarea personalului roman ce urma sa deserveasca divizioanele dotate cu acest sistem mobil de aparare antiaeriana. Cat de bun este GEPARDUL nu putem sa ne pronuntam, dar am vazut cum s-a impotmolit la aplicatia DEMEX 2005, cand nu a reusit sa iasa dintr-un teren denivelat si a fost nevoit sa se retraga pe furis din campul tactic pentru a nu fi vazut de persoanele aflate in tribuna oficiala din Poligonul Cincu.
Sistemul de razboi electronic AZUR e antic
In continuare va vom prezenta date despre un alt program derulat de Ministerul Apararii despre care nu s-a vorbit prea mult. Este vorba despre sistemul AZUR: sistem de supraveghere si razboi electronic, aflat in dotarea Directiei Generale de Informatii a Apararii. Negocierea achizitionarii acestui sistem s-a facut in perioada 1998-2001. AZUR a fost cumparat din Israel si singura tara din Europa care il mai are in dotare este Elvetia. Nici o tara NATO nu a apelat la acest model israelian, mediu ca peformante. Pe de alta parte, chiar militarii romani, din Statul Major General, afirmau, in momentul derularii negocierii pentru achizitionarea sistemului, ca nu intrunea cerintele operationale impuse de NATO. Costul acestui program depaseste 50 de milioane de dolari.
Sistemele de securitate ale UTI sunt vulnerabile
Grupul de firme UTI este beneficiarul a numeroase contracte incheiate cu Ministerul Apararii Nationale. Cifra de afaceri a firmelor conduse de Tiberiu Urdareanu s-a marit semnificativ, in ultimii sase ani, in urma contractelor incheiate cu armata. In principal, UTI a livrat echipamente pentru sisteme informatice pentru asistarea activitatilor la nivel de brigada mecanizata, sistemele de securitate pentru M100 (sediul central al MApN), Comandamentul 2 Operational de la Buzau, Batalionul de Forte Speciale din Targu-Mures etc. Nu detinem informatii despre fiabilitatea sistemelor informatice, dar in privinta sistemelor de securitate instalate la sediul MApN va putem spune ca sunt dese situatiile cand usile de acces se blocheaza, iar invitatii raman blocati minute in sir. Sistemului de securitate instalat in perimetrul obiectivului M100 format din senzori de miscare si camere de luat vederi in infrarosu si normale nu credem ca functioneaza foarte bine, de vreme ce militarii din garda de interventie a MApN continua sa patruleze in jurul cladirii M100. Sistemul de securitate fusese instalat tocmai in ideea de a se renunta la paza cu militari.
Tunul fregatelor
Nu putem incheia aceasta trecere in revista a marilor tunuri din armata fara a aminti despre controversatul contract in urma caruia MApN a achizitionat doua fregate britanice. Acordul de tranzactionare a celor doua fregate britanice a fost incheiat in 2003, contra sumei de 116 milioane de lire sterline (aproximativ 168 de milioane de euro). In aprilie 2003, Ministerul Apararii Nationale, prin societatea Romtehnica SA, anunta finalizarea negocierilor pentru finantarea transferului, reabilitarea si modernizarea celor doua fregate tip 22. Romania a platit pentru fregatele britanice de trei ori mai mult decat era necesar, aprecia, in urma cu cateva luni, contraamiralul (r.) Victor Blidea, fostul sef al comandamentului pentru operatiuni al Marinei romane. In momentul de fata nu este incheiat contractul pentru asigurarea mentenantei celor doua nave, iar in viitor Romania ar putea plati peste 250 de milioane de lire sterline pentru echiparea completa a navelor cu sisteme de armament si electronice noi.
Un necesar de 10 miliarde de euro
Ce am prezentat pana acum sunt sisteme de arme si dispozitive in care s-au bagat miliarde de dolari si, cu toate acestea, MApN dezvaluie in raportul intocmit recent ca "peste 85% din echipamentele aflate in dotarea armatei au resursa depasita".
In viitor, conform cerintelor NATO, se vor cheltui aproape 10 miliarde de euro, avand in vedere ca urmeaza inlocuirea flotei de avioane de lupta, etapa a doua de modernizare a fregatelor si achizitii importante de mijloace blindate de transport, nave de lupta, avioane de transport scurt/mediu curier si transport strategic. La toate acestea se adauga sisteme de munitii si rachete performante, echipamente informatice si multe alte elemente de care nu o sa aflam pentru ca sunt trecute la secret. Consultand un document intern al Departamentului pentru Armamente, am descoperit ca, pana in anul 2009, vor continua lucrarile de modernizare la masina de lupta a infanteriei MLI-84 M. Acest lucru va implica alte costuri. Sume considerabile se vor aloca pana in 2010 si pentru Lansatorul LAROM. Modernizarea sI echiparea elicopterelor IAR-330 care vor stationa la bordul celor doua fregate cumparate de la britanici vor subtia si ele bugetul armatei.
Lista de achizitii
Potrivit unui alt document aflat in posesia Ziarului ZIUA, Departamentul pentru Armamente a intocmit o lista de posibile achizitii pe care cei din armata le vor face in viitor. Lista contine 80 de pozitii. Dintre sistemele de arme si dispozitive militare aflate pe aceasta lista le amintim pe urmatoarele:
- sisteme de identificare amic-inamic,
- autovehicule de teren blindate si neblindate
- sistem de avioane fara pilot
- transportoare blindate pentru trupe
- armament individual si echipamente specifice pentru fortele speciale
- sisteme individuale de lupta avansata
- avioane de transport mediu curier
- autospeciale EOD
- calculatoare cu masuri TEMPEST
- echipamente de dirijare si legatura cu elicoptere ambarcate
- nave vanatoare de mine
- arme de asalt calibru 5,56 mm
- echipamente specifice pentru scafandri de lupta de incursiune LAR-7
- pusti cu luneta de mare precizie
- sisteme de razboi electronic (EW) pentru aeronavele de transport strategic
Un expert militar a evaluat viitoarele achizitii pe care armata intentioneaza sa le faca pe termen mediu la peste 10 miliarde de euro. Daca acesti bani nu vor fi cheltuiti corespunzator, ne vom trezi peste 15 ani ca specialisti din armata vor elabora o noua analiza din care va rezulta ca tehnica militara va fi la fel de veche si depasita moral.
Spectacol de A.M.R.
Armata a "ocupat", ieri, Piata Revolutiei pentru a marca trecerea de la serviciul militar obligatoriu la cel bazat pe voluntariat. Departe de a avea fastul cu care "bratul inarmat al Patriei" ii impresiona altadata pe civili, MIL FEST 2006 a semanat, pe alocuri, mai mult cu un fel de sarbatoare a recoltei de pe vremuri, cu diferenta ca daca la sarbatoarea agricola exponatele erau frumoase, la serbarea militara de ieri doar caii Clubului Steaua au fost frumosi. In rest, tehnica militara veche, de la inceputul anilor '70 si '80, corturi ale diverselor arme - terestre, aero si navale, plus multi-mediaticul Dan Chisu, care pregatea o delicioasa fasole la cazan, in amintirea vremurilor cand "fasolea" de la popota parea mai gustoasa decat friptura de acasa!
Calare in NATO
Intrata de aproape patru ani in NATO, cu un ministru surghiunit de presedinte si cu un sef al Statului Major General care pare a se afla mai mult in solda lui Basescu decat a tarii, Armata Romaniei a dovedit, ieri, ca nu prea poate duce razboiul, extrem de greu, al modernizarii si al dotarii. In fond, intr-o tara saraca, chiar daca se cheltuie multe miliarde de euro pe inzestrare, nici Armata nu poate fi mai dotata. Ca sa nu mai vorbim ca o parte din miliardele de euro sunt palmate de mafia romano-internationala a inzestrarii militare. Un ARO botezat pompos PANTHER 2000 V-EDR, ramane, totusi, o fosila de la fosta fabrica de la Campulung Muscel, chiar daca pe el s-a pus ceva tehnica de supraveghere. Instrumentele de vizionare pe timp de noapte, destul de vechi, prezentate drept noutati, ne aminteau de cele folosite de americani in razboiul din Vietnam! La cortul trupelor navale, afisele cu Basescu, marinarul suprem, fotografiat printre marinari, erau puse peste tot, mai ales ca seful SMG este si el amiral! Intr-un colt, cateva vechi transportoare blindate si amfibii suscitau interesul copiilor de scoala primara. De pe scena montata in Piata Revolutiei, timp de vreo ora, o formatie de muzica populara a Cercului Militar Bistrita a poluat fonic zona din cauza statiei de amplicare data la maximum!
Cum spuneam, exercitiile de echitatie realizate de Sectia Hipica a C.S.A. "Steaua" au starnit aplauzele spectatorilor prezenti in fata Palatului Regal. Prezenta scenica si frumusetea maiestuoasa a inteligentelor animale au salvat precaritatea tehnicii militare, saracia "cu lustru" care se reflecta din cea mai mare parte a expozitiei improvizate. Una peste alta, spectacolul de ieri a reusit sa sensibilizeze opinia publica cu privire la saracia din trupele Armatei Romane si la necesitatea inzestrarii rapide a acesteia. (M.G.)


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.