In prezenta presedintelui Republicii Federale Germania, a presedintelui Parlamentului, a numerosi intelectuali si oaspeti, sociologului Wolf Lepenies (foto) i-a fost inmanat Premiul Pacii al Asociatiei Librarilor Germani (Friedenspreis des Deutschen Buchhandels). Ceremonia s-a desfasurat, ca si in anii trecuti, in ultima zi a Targului International de carte din Frankfurt pe Main, si anume in biserica Sf. Pavel (Paulskirche), in care s-au intrunit participantii la revolutia burghezo-democratica de la 1848, alegand primul parlament liber din istoria Germaniei moderne.
Presedintele Asociatiei librarilor germani l-a descris pe laureatul Premiului Pacii drept "un eseist si om de stiinta patrunzator" care a creat un soi de comunitate a carturarilor. Primarul general al orasului Frankfurt l-a calificat drept "un intelectual al spatiului public" si un european care se situeaza deasupra frontierelor nationale. De aceea, in opinia primarului, Premiul Pacii este nu numai un premiu cultural, ci si un premiu politic.
Dovada pentru aceasta asertiune este lista laureatilor. Incepand cu anul 1950, importanta distinctie a fost acordata unor nume sonore ca Albert Schweitzer (1951), scriitorii Vaclav Havel (1989), Mario Vargas Llosa (1996) si Martin Walser (1998), istoricul american Fritz Stern (1999), filozoful german Jürgen Habermas (2001), scriitoarea americana Susan Sontag (2003), scriitorul ungar Péter Esterházy (2004) sau scriitorul turc Orhan Pamuk (2005).
In cuvantarea pe care a rostit-o in fata celor prezenti, Wolf Lepenies a cerut Occidentului sa se implice mai mult in actiunea de modernizare a Islamului. In acest context, el a propus intensificarea sprijinului acordat unor grupuri care sunt convinse ca societatile islamice pot fi democratizate. Amenintarea islamist-fundamentalista, a aratat laureatul Premiului Pacii, trebuie contracarata, inclusiv prin renuntarea la exotizarea nefireasca a Islamului. Invocand traditia iluminismului occidental, intruchipata de filozofia kantiana, Wolf Lepenies a criticat indiferenta universitara fata de stiintele umaniste, treptat marginalizate de gandirea pragmatismului utilitarist contemporan. "Kant nu a fost un visator. Speranta sa bazata pe filozofia istoriei a ramas apropiata de realitate, fiind insotita de un scepticism antropologic", a precizat Lepenies.
In cuvantarea sa, laureatul s-a referit si la necesitatea depasirii contradictiilor est-vest si la implementarea durabila a idealurilor civice in tarile Europei rasaritene.
Nu intamplator, cuvantarea omagiala (laudatio) a fost rostita la Frankfurt de catre fostul ministru al Culturii din Romania, Andrei Plesu. Acesta l-a calificat pe laureatul Premiului Pacii, care a implinit varsta de 65 de ani, drept un pacifist creator, un om de stiinta cu o judecata nepartinica si dreapta. In contextul dialogului est-vest, reimpulsionat dupa caderea regimurilor comuniste, sociologul Wolf Lepenies a jucat un rol deosebit de important. In consecinta, Plesu l-a numit pe fostul director al lui Wissenschaftskolleg din Berlin un "Don Quijote pragmatic", autocalificandu-se drept "un Sancho Panza" care a preluat rolul unui mediator in Romania. Facand aceste afirmatii, Plesu a avut in vedere crearea in Europa rasariteana, la St. Petersburg, Bucuresti, Budapesta si Sofia, a unor institutii asemanatoare cu Wissenschaftskolleg din Berlin. Relatiile actuale intre Europa rasariteana si occidentala au fost comparate de Plesu cu o versiune pacifista a razboiului rece. Pacea pe care o face posibila laureatul Premiului Pacii, a subliniat Plesu, nu este pacea unui "orator angelic", ci pacea unui expert pragmatic si bine informat. "Numai foarte putini oameni de stiinta occidentali", a mai aratat Plesu, "au dat dovada de o cunoastere atat de nuantata si exacta a rasaritului" ca Wolf Lepenies.