Transparency International (TI) Romania a analizat in perioada iulie 2006-septembrie 2006 un numar de aproximativ 100 de sesizari trimise de cetateni Centrului de Resurse Anticoruptie in Justitie, in care au fost prezentate diferite probleme pe care acestia le-au si intalnit in justitie. Analiza cazurilor s-a facut exclusiv din punctul de vedere al respectarii procedurilor si a obligatiilor profesionale de catre magistrati, si nu cu referire la fondul cauzei.
Potrivit comunicatului remis de TI, s-a observat ca neincrederea cetatenilor in sistemul judiciar este determinata de cele mai multe ori de greutatea cu care se solutioneaza cererile de judecata, indiferent daca acestea sunt circumscrise dreptului civil, penal, comercial sau administrativ. Cetatenii caracterizeaza in continuare sistemul judiciar romanesc ca fiind unul incet, cu toate ca s-a constatat, in cazul anumitor instante, o imbunatatire a organizarii in realizarea actului de justitie.
Lipsa de transparenta este un alt fapt reclamat de asistatii Centrului, in special in materie penala. In cateva cazuri, cetatenii s-au plans de faptul ca persoane care lucreaza in cadrul instantelor de judecata, magistrati sau personal auxiliar, refuza sa stea de vorba, sa dea informatii sau sa primeasca cereri, chiar daca aceasta activitate ar intra in atributiile lor de serviciu. Aceste aspecte au fost reliefate si in Raportul de activitate al Inspectiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, privitor la perioada 2005-2006, raport care a constatat deficiente privitoare la inregistrarea si circuitul lucrarilor in activitatea unor parchete.
Magistratii nu solutioneaza cazurile in scopul aflarii adevarului
O alta problema reclamata este legata de neexercitarea de catre judecatori si procurori a obligatiei de a avea un rol activ in aflarea adevarului, in ciuda faptului ca judecatorii trebuie sa solutioneze cazurile in acest scop, nu doar pentru a finaliza dosarul pe care il au in lucru.
In opinia asistatilor, obiectivitatea judecatorilor este viciata in anumite situatii de existenta unor conflicte de interese, la care se adauga fenomenul coruptiei, foarte greu de dovedit. In acest sens, unii cetateni percep ca solutiile defavorabile pe care le primesc, in litigiile deduse judecatii, se datoreaza gradului de rudenie existent intre persoane care lucreaza in sistemul judiciar (judecatorul/procurorul este sotul notarului public/politistului care a intocmit un anumit act contestat ulterior in justitie). Aceste situatii reprezinta de fapt niste conflicte de interese, denumite incompatibilitati in cadrul reglementarilor privitoare la magistrati.
Din punctul de vedere al savarsirii infractiunilor de luare/dare de mita, primirea de foloase necuvenite, traficul de influenta si infractiunile asimilate celor de coruptie potrivit legii nr.78/2000 cu modificarile si completarile ulterioare, TI a constatat ca organele de cercetare penala reusesc sa aduca, cu mare greutate, in fata judecatorilor persoanele din sistem vinovate de savarsirea acestor fapte.
Mai sunt multe de facut in reforma in sistemul judiciar
In ceea ce priveste reforma sistemului judiciar, s-a putut observa o ameliorare a modului in care este realizat actul de justitie, dar mai sunt multe de facut in acest sens. TI a constatat ca exista un nivel scazut de informare a cetatenilor cu privire la autoritatile competente sa solutioneze diferite plangeri. Spre exemplu, acestia inainteaza de foarte multe ori plangerile prin care reclama savarsirea de catre magistrati a unor abateri disciplinare catre Ministerul de Justitie, in conditiile in care atributiile de sanctionare a faptelor ce reprezinta abateri disciplinare ale magistratilor cad in sarcina Consiliului Superior al Magistraturii.
Referitor la problema integritatii magistratilor, Centrul a constatat ca s-a pastrat perceptia negativa. Astfel, in anumite situatii, Consiliul Superior al Magistraturii nu retine spre solutionare plangerile cetatenilor, ci le transmite unor instante sau parchete spre solutionare, chiar daca, potrivit reclamantilor, faptele respective reprezinta abateri disciplinare si nu infractiuni.
Observand ca nu toate sesizarile cetatenilor sunt intemeiate, acestia confundand de multe ori faptele magistratilor care constituie abateri disciplinare cu faptele de coruptie, TI sustine ca atributiile de supraveghere, control si sanctionare ale magistratilor care savarsesc fapte ce constituie abateri disciplinare trebuie intarite de CSM.
Despre autor:
Sursa: Curierul National
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.