Dupa aproape un an si jumatate de cand Guvernul Tariceanu si-a asumat raspunderea pentru infiintarea Fondului Proprietatea, ca instrument de despagubire pentru cei deposedati abuziv in perioada comunista, singura realizare a acestuia este inca o amanare, pe o perioada nedeterminata. Fondul Proprietatea nu este decat o ""fata morgana"": exista numai la nivel declarativ, este invaluit in mister si neconcordante legislative, iar cetatenii au inceput deja sa nu mai creada in misiunea acestuia.
Proiectul Fondului Proprietatea a debutat sub cele mai ""bune"" auspicii. Nici nu se daduse bine hotararea de infiintare, ca si aparusera discutii legate de modificarea legislatiei pentru a face acest Fond operational. Numai ca Executivul condus de premierul Tariceanu a avut nevoie de un an si jumatate pentru a descoperi ca legea, pe care ei insisi au intocmit-o, nu este buna si trebuie modificata. Dupa cum evolueaza dezbaterile, probabil ca vom fi nevoiti sa mai asteptam cateva luni bune pana cand guvernantii vor reusi sa creeze baza legala pentru functionarea Fondului Proprietatea.
Procesul care urmeaza elaborarii actului normativ, si anume evaluarea Fondului, dureaza cel putin sase luni de zile de la data in care a fost selectata firma de resort. Ulterior, Fondul trebuie sa primeasca aprobare din partea CNVM pentru a fi listat la Bursa. Procesul listarii este unul complicat, fiindca din cele 114 companii care alcatuiesc Fondul Proprietatea numai 60 sunt listate, iar aducerea pe o piata reglementata dureaza mai mult de trei luni. Toate acestea vor impinge data la care Fondul Proprietatea va deveni functional candva in cursul anului viitor.
Listarea Fondului Proprietatea la Bursa va avea un impact considerabil asupra bugetului de stat. De asemenea, trebuie avuta in vedere infuzia de capital pe care Banca Nationala va fi nevoita sa o sterilizeze o data ce actiunile si obligatiunile Fondului, dar si bonurile de tezaur vor fi tranzactionate pe piata. Consecintele monetare ale functionarii Fondului vor dezvalui dimensiunea reala a greselii pe care Guvernul Tariceanu si-a asumat-o atunci cand a inceput acest proiect.
Comportamentul Guvernului fata de persoanele deposedate abuziv de regimul comunist este contrar spiritului si valorilor comunitatii europene in care dorim sa ne integram. Autoritatile de la Bucuresti trebuie sa renunte la acest mecanism, impropriu si nefunctional, si sa construiasca un alt sistem pentru despagubirea persoanelor indreptatite.
Subiectul despagubirilor si al retrocedarilor constituie inca o problema pe care societatea romaneasca, la 16 ani de la Revolutie, nu a reusit sa o rezolve in intregime. Reprezentantii societatii civile si-au manifestat in mai multe randuri nemultumirea fata de mecanismul instituit de Fondul Proprietatea, iar promisiunile guvernamentale constituie doar o palida consolare fata de realitatea nenumaratelor amanari si decizii contradictorii.
In plus, justitia internationala
s-a pronuntat deja cu privire la viabilitatea proiectului Fondul Proprietatea, iar decizia a fost impotriva mecanismului gandit de Guvernul Tariceanu. In aceste conditii, insistenta guvernantilor fata de un proiect ratat pericliteaza credibilitatea Romaniei si ameninta sa taraganeze la nesfarsit o problema care, intr-o societate democratica, trebuia demult rezolvata.
Guvernul trebuie sa isi asume esecul Fondului Proprietatea si sa gaseasca, in cel mai scurt timp posibil, o alta modalitate pentru a-i despagubi pe cei care au fost deposedati abuziv de regimul comunist.