Basescu trece printr-o drama identitara. In ciuda faptului ca lumea (inamicilor sau a celor care nu-l mai simpatizeaza) crede ca a conspirat deja pentru refacerea FSN-ului in varianta unei viitoare coalitii PD-PSD, seful statului nu s-a hotarat inca
Basescu trece printr-o drama identitara. In ciuda faptului ca lumea (inamicilor sau a celor care nu-l mai simpatizeaza) crede ca a conspirat deja pentru refacerea FSN-ului in varianta unei viitoare coalitii PD-PSD, seful statului nu s-a hotarat inca daca sa abandoneze sau nu constructia politico-electorala care l-a facut sa ajunga acolo sus, Alianta DA. Dovezile sunt numeroase, de la insistenta subordonatilor sai din PD pentru anticipate pana la domolirea tonului in raport cu premierul Tariceanu, care de bine, de rau, isi continua mandatul de integrare a Romaniei in UE. La fel de numeroase sunt insa semnele ca Basescu ii poarta pica lui Tariceanu pentru ca s-a impotrivit in 2005 proiectului anticipatelor, preferand sa se concentreze asupra proiectului (indeplinit!) de intrare in UE. In plus, Basescu le poarta pica liberalilor pentru ca s-au impotrivit proiectului de fuziune intr-un singur partid. Insa oricate resentimente ar avea Basescu fata de Tariceanu si PNL, ele nu se compara cu cele fata de PSD, chiar si fara Nastase. Desi actioneaza pragmatic in multe ocazii, Basescu ramane un om dominat de resentimente. De aici vine imprevizibilitatea lui, din faptul ca amesteca actiunile pragmatice, lucide cu acelea irationale, ba chiar huliganice, care nu au nimic de-a face cu postura de presedinte al unei tari totusi democratice. Ultima sa isprava este cea cu ziaristul "gaozar".
Impotrivirea lui Tariceanu fata de ideea anticipatelor nu a daunat Aliantei DA, care intre timp se mentine la un nivel mult superior rezultatului electoral din 2004. Prin urmare, Alianta DA este favorita alegerilor urmatoare. Basescu nu isi poate permite luxul de a arunca la gunoi sansele ADA de a obtine un rezultat superior fata de 2004, ba chiar obtinerea unei majoritati, care sa scuteasca viitoarea coalitie de necesitatea apelarii la o "solutie imorala" de tip PUR/PC. Liberalii au fost primii care si-au trecut peste orgolii si le-au oferit democratilor sa fumeze "pipa pacii", iar dupa mai multe ezitari, faptul s-a consumat la Cluj, fieful lui Boc. Mai mult, in schimbul obtinerii acordului pentru anticipate in 2007, prin Radu Berceanu, democratii le-ar fi propus liberalilor o intelegere prin care Tariceanu ar fi urmat sa ocupe postul de premier in primii doi ani de dupa viitoarele alegeri, precum si paritatea de 1 la 1 pe liste (in ciuda faptului ca raportul este deocamdata net in favoarea democratilor, cu toate ca in ultima vreme liberalii au recuperat din handicap). Chiar daca unii politicieni se grabesc sa dezminta astfel de zvonuri, este clar ca atat PNL, cat si PD ar comite erori politice iremediabile daca ar neglija potentialul enorm de care beneficiaza Alianta DA.
Desi nu stiu cine este sotul si cine sotia in cuplul PNL-PD sau macar daca este un cuplu heterosexual, este clar ca PNL nu a vrut sa se lase absorbit intr-un singur partid, eventual popular. Cuplul ramane cuplu, iar daca se pastreaza acordul prenuptial, sunt toate sansele de a vedea cum se va ravasi complet tabloul partidelor din opozitie sau chiar al celor care au intrat in coalitie cu Alianta. In ciuda tuturor acestor sanse, este clar ca Basescu este nemultumit de perspectiva mentinerii si intaririi Aliantei. Chiar cand PNL a luat decizia istorica de a propune partenerilor din PD reconcilierea, Basescu a actionat in stilul sau imprevizibil, "transpartinic", provocand suspendarea lui Atanasiu si numirea PSD-istului Maior la SRI. In locul realitatilor politice clare, se pare ca actualul presedinte prefera obscure scenarii, despre care nu stii daca sa le pui pe seama mahmurelii sau a lipsei de competenta democratica.
Cei care il banuiesc pe Basescu ca joaca un subtil joc de sah sufera de paranoia suprainterpretarii. El nu mai joaca insa sah de pe vremea cand avea foarte mult timp la dispozitie, navigand luni de zile peste mari si tari. El joaca fotbal, jocul national (de fapt, multinational). Basescu vrea sa demonstreze cat este el de puternic, numai ca, departe de a asista la un rafinat joc politic, suntem pe cale sa fim martorii celei mai periculoase destabilizari politice din perioada postcomunista. O fi mingea la Basescu, dar la fiecare degajare din ultima vreme, in loc s-o paseze la coechipieri, el inscrie in propria poarta. Tutarii lui (daca cineva prefera sa le aplice calificativul prezidential citat mai sus, nu are decat) il ovationeaza la fiecare gol inscris, neobservand sau prefacandu-se ca nu observa ca omul inscrie in propria poarta (adica impotriva noastra a tuturor, impotriva interesului public). Basescu este un autogolgeter. Grav este ca actualul sef al statului nu observa nici el ca-si da autogoluri. Dar a venit timpul ca sa i se arate tabela de scor si sa i se ordone: "Opreste-te!".


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.